Casa Albă cere demisia ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle

Ce s-a întâmplat?

Ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, se află în prezent sub presiunea unei cereri oficiale de demisie, solicitate direct de administrația din Washington.

Anunțul a venit marți, când secretarul de presă al Casei Albe, Katie Zacharia, a anunțat în cadrul unui briefing că i-a recomandat diplomatului să-și depună demisia.

Zacharia a subliniat că Guilfoyle a fost un membru valoros al echipei și i-a urat succes în viitor, fără a detalia motivele exacte.

Ce context politic stă în spatele demisiei?

Acest pas a urmat unei zile anterioare, când președintele Donald Trump a semnalat public posibilitatea înlăturării ambasadoarei din funcție.

Într-un interviu cu jurnaliști, Trump a declarat că „analizăm situația” și că administrația nu este mulțumită de modul în care se desfășoară lucrurile.

Care a fost scânteia care a declanșat criza?

Este de remarcat că Guilfoyle a avut o legătură personală strânsă cu familia președintelui, fiind logodită cu Donald Trump Jr. ceea ce amplifică reverberările acestui demers.

Presa americană, în special The Wall Street Journal, a declanșat criza diplomatică prin raportarea că, în timpul unei cine oficiale din martie la Ambasada SUA din Atena, Guilfoyle ar fi afirmat deschis că Statele Unite au capacitatea de a înlătura orice guvern care le stă în cale, menționând explicit exemplul României. Financial Times a corroborat ulterior aceste informații prin surse independente, citând dialogul dintre ambasadorul american și ministrul grec al Energiei. Diplomatul american a susținut: „Putem face asta în orice țară vrem. Putem face asta și aici”, referindu-se la căderea iminentă a executivului condus de Ilie Bolojan.

Conform informațiilor furnizate Financial Times de o persoană familiarizată cu evenimentele, declarația controversată a fost rostită pe 18 martie.

Ce detalii au fost date despre declarație?

În cadrul evenimentului, care a avut loc într-un cadru oficial, au participat peste o duzină de persoane, inclusiv factori politici, membri ai personalului diplomatic și ofițeri militari.

Ambasadele SUA din Atena și București au refuzat inițial să comenteze incidentul, iar un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a insistat asupra solidității parteneriatului strategic dintre Washington și București, menționând interese comune precum securitatea energetică și redistribuirea responsabilităților financiare pentru apărare.

Imediat după cina de la Atena, Guilfoyle a efectuat o vizită la București, unde a avut întâlniri directe cu reprezentanții Partidului Social Democrat (PSD) la sfârșitul lunii martie. Printre interlocutorii săi s-au numărat Sorin Grindeanu, președintele formațiunii, și Bogdan Ivan, care deținea la acea vreme portofoliul Energiei. Executivul Bolojan a părăsit scena politică în luna următoare, adică în mai, consolidând percepția că există o corelație între vizitele diplomatice și evoluțiile interne.

Cum se manifestă presiunile asupra României?

Financial Times a raportat și că ambasadora a exercitat presiuni pentru ca România să achiziționeze volume substanțiale de gaz natural lichefiat (LNG) provenind din SUA, informație confirmată de doi informatori implicați în discuțiile respective. Reacția politicii interne a fost promptă.

Sorin Grindeanu a negat existența vreunei înțelegeri ascunse cu partenerii americani, spunând joi: „Ilie Bolojan nu a fost dat jos de americani, nici de monstrul din Loch Ness și nici de Bigfoot, ci de (…) românii care au spus că guvernează prost”.

Totuși, liderul PSD a recunoscut că poziția anti-americană adoptată de centrul-dreapta justifică necesitatea unui nou guvern care să normalizeze relația bilaterală.

Ce critici interne au apărut?

Bogdan Ivan, acum fost ministru, a criticat dur guvernul aflat în final de mandat, acuzându-l de propagarea unor „conspirații” și de minciuna partenerilor de coaliție.

El a descris starea foștilor colegi ca fiind una de disperare, provocată de pierderea controlului, și a subliniat că aceștia au „halucinații” privind șansele candidatului Mureșan de a câștiga alegerile.

Ce alte controverse există?

Pe lângă scandalul privind România, reputația lui Guilfoyle a fost erodată și de alte dezvăluiri recente.

Săptămâna trecută, jurnaliștii americani au identificat o nouă situație controversată, în care ambasadora ar fi solicitat suma de 100.000 de dolari unui donator al lui Trump, scopul fiind sprijinirea carierei acestuia până la poziția de șef al FBI.

Această succesiune de evenimente negative a plasat figura lui Kimberly Guilfoyle în centrul atenției mediastice, culminând cu solicitarea formală de demisie din partea Casei Albe.