Raportul UE contrazice narațiunile politice
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat prompt la publicarea studiului Comisiei Europene privind statul de drept în România pentru anul 2026.
Culture picks
Ministrul Economiei: HoReCa are nevoie de sprijin, situația e ca în pandemie
Scandal la școala din Săcălaz după schimbarea directoarei
Radu Miruță a demis-o pe directoarea CENAFER care-și făcuse atelier de ciocolată într-o clădire a Ministerului
Orange România, amendată cu 100.000 de euro pentru o breșă de securitate majorăInstituția cere încetarea discursului care vizează colectiv magistrații în scopuri politice, subliniind că documentul european este un reper esențial pentru relansarea unei dezbateri publice echilibrate pe teme de justiție, bazată pe date corecte și în acord cu realitatea instituțională.
Într-un comunicat emis vineri, 17 iulie, CSM a remarcat că raportul european nu susține ipotezele distorsionate care au dominat o parte semnificativă a retoricii politice și mediatice din ultimele luni. Potrivit Consiliului, documentul nu oferă dovezi care să confirme o deteriorare sistemică a funcționării justiției și nici nu afirmă că reforma legislativă adoptată în 2022 ar fi generat efecte negative în spațiul public.
Deși CSM a criticat raportul european pentru unele informații factuale inexacte, documentul evidențiază, în același timp, că modificările legislative din 2022 au contribuit la consolidarea cadrului juridic privind independența și operarea sistemului judiciar. Recomandarea Comisiei nu vizează o revizuire radicală a normelor, ci o evaluare a aplicării acestora, în colaborare cu factorii implicați, pentru a spori eficiența și guvernanța justiției.
Lipsa consultărilor, o problemă semnalată de UE în 2026!
Consiliul a amintit că hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători a analizat deja aceste narațiuni. Acea decizie a constatat că extinderea unor acuzații individuale, neverificate, la întreaga structură judiciară nu este susținută de evaluările internaționale ale României din ultimii patru ani.
Dimpotrivă, Comisia Europeană a subliniat că legile adoptate în 2022 au îmbunătățit cadrul legislativ referitor la independență și funcționare.
Raportul atrage atenția și asupra faptului că procesul de reformă a fost inițiat fără consultarea tuturor părților interesate.
Mai exact, nici Înalta Curte de Casație și Justiție, nici Parchetul de pe lângă aceasta nu au fost invitate în grupul de lucru considerat nelegal, iar selecția ONG-urilor și a asociațiilor profesionale s-a realizat fără criterii transparente și fără explicații publice.
CSM a subliniat că o schimbare de amploare a sistemului judiciar trebuie să se întâmple în parteneriat cu magistrații, nu în opoziție față de aceștia. Observațiile Comisiei privind necesitatea unor consultări publice autentice și reducerea utilizării excesive a ordonanțelor de urgență confirmă că modificările legislative trebuie să fie însoțite de un dialog amplu și de implicarea activă a tuturor actorilor relevanți.