Experți americani: România și Republica Moldova, ținte potențiale pentru Rusia

Vizita neanunțată la Moscova schimbă totul?

România și Republica Moldova sunt considerate ținte posibile de către Rusia, conform unei noi evaluări efectuate de experții din cadrul Atlantic Council, publicată în data de 7 septembrie 2026, la ora 14:17, iar actualizată la 14:21 în aceeași zi.

Culture picks

Elisabeta Lipă numește Simona Radiș liderul generației de campioni la canotajȘofer scos cu forța din mașină după accident: avea permisul suspendat și un pistol asupra saCSAT analizează viitorul trupelor americane în Europa și planul de modernizare a ArmateiRăzvan Lucescu încearcă să protejeze numele tatălui ca brand comercial

Analiza se bazează pe contextele geopolitice generate de războiul de uzură între Rusia și Ucraina, care a depășit deja patru ani. În acest cadru, specialiștii militari sugerează că președintele Vladimir Putin ar putea începe să lanseze serii de atacuri ciberețese, sabotaje și provocări militare pentru a slăbi susținătorii Kievului și, indirect, să asigure un avantaj strategic în conflict.

Un punct de plecare pentru aceste apreciări este vizita neanunțată efectuată la Moscova, în ultima parte a lunii august, de către John Ratcliffe, directorul CIA. Această întâlnire, neanunțată și sensibilă, a fost interpretată de analiști ca un semnal de tensiune crescută între Washington și Mosca, ceea ce a dus la o reevaluare a scenariilor posibile de esalare.

Experții au analizat mai multe regiuni vulnerabile la acțiuni rusă. În zona Baltică, statele Estonie, Letonia și Lituania sunt sub observație constantă, deoarece Rusia testează frecvent limitele prin incursiuni de drone, atacuri cibernetice, sabotaje și interferențe cu semnalele GPS.

Țările baltice au În Polonia, au fost înregistrate deja mai multe incidente ostile atribuite Rusiei: zboruri neautorizate de drone rusești în septembrie 2025, prăbușirea unei rachete de croazieră în iunie 2026 și incendierea unui centru comercial în anul 2024.

Deși Polonia alochează aproximativ 4,8% din PIB-ul său pentru apărare și menține o armată puternică, autoritățile de Varsova recunosc că, în fața unui atac convențional provenit din Kaliningrad sau Belarus, dependența față de NATO rămâne esențială pentru deterare.

Regiunea nordică este, pe lângă Baltică, una dintre zonele considerate cele mai expuse.

Moldova, țintă a presiunii multidimensionale rusești!

Toate cele cinci state – Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemara și Islanda – sunt acum membri ai NATO, iar coordonarea aparării a fost integrată în planificarea Alianței.

Printre țintele menționate de experți se numără insulele strategice precum Gotland (Suedia), Åland (Finlandia), Bornholm (Danemara) și Svalbard (Norvegia). Norvegia și Suedia joacă de asemenea un rol vital ca state de tranzit pentru logistică și reinfățări ale forțelor NATO în zona de Nord.

În ceea ce privește Republica Moldova, analiza evidențiază o presiune rusă multidimensională.

Chișinăul este supus unor campanii de dezinformare, interferență în procesele electorale, atacuri cu drone și presiune prin reducerea livrărilor de energie.

Deși nu face parte din NATO, Moldova a intensificat cooperarea de securitate cu vecinii săi, în special cu Ucraina și România, și a investit în consolidarea sistemului de apărare aeriană pentru a face față amenințărilor din spațiul aerian.

La nivelul României, datele arată o creștere semnificativă a incidentelor cu implicație rusă. Dronele de origine rusă au încălcat spațiul aerian național de zeci de ori în ultimele luni. Un moment de tensiune a fost în august, când o dronă maritimă, încărcată cu materiale explozive, a fost distrusă în proximitatea proiectului infrastructual Neptun Deep, un lucrare critică pentru securitatea energetică regională.

Acest eveniment a subliniat vulnerabilitatea critică a activităților economice și militare în zona Mării Negre și a intensificat discuțiile despre necesitatea de a crește capacitățile de detectare și interceptare.