Nicușor Dan aplaudă noua lege ucraineană, dar români semnalează probleme nerezolvate

Ce a postat Dan pe Facebook?

Nicușor Dan apreciază evoluția legislației educaționale din Ucraina, însă comunitatea românească avertizează asupra nesiguranței legate de viitorul școlilor cu predare în limba română

Într-o mișcare care a generat semne de întrebare în mediul minoritar, președintele României, Nicușor Dan, a declarat recent că przyjmuje cu o atitudine pozitivă modificile aduse legislației privind drepturile educaționale ale minorităților naționale din Ucraina. Aceste schimbări au fost promulgate de către liderul ucrainean Volodimir Zelenski, într-un context în care Ungaria, condusă de Peter Magyar, a ridicat temporar un veto asupra unui pachet semnificativ de sprijin financiar european, pe care l-a legat de deschiderea oficială a discuțiilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Prin urmare, modificările legislative pot fi văzute ca un pas esențial în drumul către aderarea Ucrainei la UE.

Totuși, reprezentanții comunității românești aflați în Ucraina au transmis îngrijorări serioase cu privire la impactul unor prevederi asupra rețelei de școli unde se predă în limba română, mai ales având în vedere reforma viitoare a învățământului liceal, care urmează să fie implementată în anul 2027.

Potrivit unui mesaj publicat de președintele Dan pe rețeaua sa de socializare Facebook, noile norme legislative constituie un cadru juridic mai solid pentru asigurarea dreptului la învă2tământ în limbile minorităților naționale recunoscute ca oficiale de către Uniunea Europeană, în paralel cu limba ucraineană. El a subliniat că această modificare contribuie la întărirea statutului Ucrainei ca stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană – un proces pe care România îl sprijină cu fermitate.

„Acum, limba maternă poate fi utilizată într-un cadru mult mai cuprinzător decât doar în orele de curs”, a explicat șeful statului, evidențiind că noile dispoziții oferă o protecție mai amplă pentru drepturile culturale și educaționale ale minorităților.

Legea a fost aprobată de Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) în această săptămână, iar președintele Zelenski a semnat-o oficial pe data de 12 octombrie. Oficiul de presă al ambasadei Ucrainei în București a oferit detalii suplimentare despre conținutul acesteui act normativ, indicând că acesta consacră dreptul minorităților naționale recunoscute prin legislația internă de a-și exercita limba maternă în cadrul sistemului educațional.

Conform sursei menționate, textul legislației extinde posibilitățile prin care drepturile educaționale pot fi exercise în limba maternă, adăugând mecanisme noi pentru protejarea limbii folosite ca limbă de predare, pentru recunoașterea statutului școlilor minoritare și pentru implicarea părinților în activitatea educativă.

Printre inovațiile legislative se numără acordarea unui statut juridic special instituțiilor de învă2tământ aparținând minorităților naționale.

Astfel, unitățile de învă2tământ unde peste jumătate dintre elevi primesc predare într-o limbă minoritară pot obține acest statut, care poate fi inclus în denumirea lor oficială și în documentele de bază ale instituției.

De asemenea, programele școlare pot integra elemente legate de istoria, tradițiile, simbolurile și obiceiurile respectivei minorități. Legislația stabilește, totodată, reguli clare pentru cazurile în care o școală publică de gimnaziu sau liceu cu predare minoritară este supusă unei reorganizări sau încetinirii sale activități.

La cererea părinților, elevii trebuie să aibă dreptul de a-și continua studiile într-o altă unitate care respectă aceste criterii și care funcționează în aceeași regiune administrativă.

Totuși, faptul că noua lege a fost adoptată nu a eliminat complet tensiunile legate de acest subiect. Reprezentanții comunității românești din Ucraina, conform unui raport al agenției de știri BucPress. eu, au exprimat preocupări legate de anumite aspecte ale proiectului legislativ.

Aceștia au argumentat că garanțiile oferite de noua lege sunt insuficiente pentru a proteja rețeaua tradițională de școli unde se predă în limba română.

Liceele se vor reforma!

Printre punctele de contestație se numără: necesitatea ca peste 50% dintre elevi să fie prezenți pentru a obține recunoașterea statutului de școală minoritară; posibilitatea ca predarea în limba ucraineană să fie extinsă la cererea a două treimi dintre părinți; și lipsa unor excepții speciale pentru clasele cu număr redus de elevi.

În lumina acestor aspecte, patru organizații locale din județele Cernăuți, Odesa și Transcarpatia au solicitat autorităților de la București să ia măsuri pentru a influența modificarea proiectului legislativ.

Acestuiuia i se adaugă faptul că distribuția geografică și demografia minoritarilor români din Ucraina diferă semnificativ de cea a comunității ungureze, care trăiește într-o structură mai compactă. Un alt deputat de origine română, Gheorghe Mazurașu, a încercat să prezinte o propunere legislativă alternativă în cadrul Radei de Stat, însă aceasta a fost respinsă de către comisia parlamentară competentă.

În plus, ministerul afacerilor externe al României a trimis o scrisoare oficială la adresa autorităților ucrainene, cerând să fie păstrată rețeaua existentă de școli românești și să fie evitate acțiunile care ar putea slăbi drepturile educaționale ale minorității române în cadrul reformei planificate a sistemului național de învă2tământ.

Reforma viitoare a liceelor rămâne un factor esențial în această ecuație. Deși noua lege include prevederi destinate să asigure continuitatea studiilor într-o limbă minoritară în cazul în care o școală este reorganizată sau desființată, rămân neclarități legate de modul în care aceste prevederi vor fi aplicate în contextul reformei planificate pentru 2027.

Deși aceasta este o inițiativă separată de cea curentă, riscul principal constă în posibilitatea ca reforma să afecteze negativ învă2tământul liceal oferit în limba română, din cauza diferențelor demografice și geografice.

Pentru comunitatea românească, cea mai mare problemă rămâne aceeași: dacă tinerii vor avea acces real la învă2tământul liceal în limba română după încheierea studiilor gimnaziale.

Succesul noilor garanții legale va depinde în mare măsură de modul în care autoritățile ucrainene vor interpreta și vor aplica legea, precum și de modul în care vor fi organizate viitoarele unități de învă2tământ liceale.

În final, evoluția legislației ucrainene reprezintă un element important într-un ansamblu mai larg de relații diplomatice. Modificarea legii educației, care cuprinde toate minoritățile naționale precum și limbă limbile indigene, a fost impusă ca o condiție de către guvernul ungar pentru a nu se opune deschiderii noilor capitole de negociere între Uniunea Europeană și Ucraina.

În prezent, viitorul R. Moldova este strâns legat de progresul Ucrainei. România rămâne principalul susținător al aderării rapide a R.

Moldova în cadrul Uniunii Europene.

Într acest context, promulgarea noului act normativ a fost primită cu o reacție favorabilă de către președintele României, care a catalogat aceasta ca fiind un pas important în consolidarea drepturilor educaționale ale minorităților și a parcursului european al Ucrainei.

Totuși, reprezentanții comunității românești cer înci1nări mai clare și mai sólare pentru a se asigura că reforma nu va reduce accesul minoritarilor români la învă2tământul în limba lor maternă.

Această situație reflectă complexitatea provocată de modificările legislative într-un mediu internațional sensibil, unde echilibrele politice, interesele naționale și drepturile minoritare trebuie să fie gestionate cu cumpărare și responsabilitate.