Politica de coeziune: principalul rezervor rămas!
Deși Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) s-a închis oficial la 31 august, fără ca toți banii să fi fost absorbiți, povestea nu se termină aici. Autoritățile estimează că, până la finalul anului viitor, România mai poate mobiliza aproximativ 20 de miliarde de euro din sursele comunitare.
Culture picks
Imprimeria Băncii Naționale este pregătită să tipărească bancnote euro pentru România
PNL vrea să o aducă în coaliție pe deputata suveranistă care a votat căderea lui Bolojan
Ciprian Paraschiv, deputat AUR, a participat la protestele din Piața Victoriei
Dunărea e la pământ: debitul crește ușor, dar rămâne sub media multianualăSuma rămâne considerabilă și este disponibilă pentru trei sectoare prioritare, demonstrând că fluxul de finanțare din Bruxelles continuă să alimenteze economia, chiar și după expirarea termenelor stricte ale planului post-pandemie.
Contextul este unul mixt. Ultima etapă a PNRR a arătat clar dificultățile de absorbție, dar rezerva financiară europeană este încă semnificativă. Din perspectiva politicii de coeziune pentru perioada 2021–2027, mai există aproape 20 de miliarde de euro neîncasați, doar din partea contribuției europene. Pe lângă aceasta, sectorul agricol beneficiază de un buget multianual distinct, evaluat la circa 15 miliarde de euro din fonduri UE, iar investițiile în energie sunt susținute prin Fondul pentru modernizare, alimentat din veniturile generate prin vânzarea certificatelor de emisii.
Ultimul an și jumătate a fost marcat de o accelerare intensă a investițiilor și reformelor, înainte de expirarea termenului PNRR. România a reușit să regleze vizibil deficitul și echilibrul finanțelor publice. Totuși, conform analizei publicate de ziare. com, oportunitățile reale de absorbție continuă în restul anului 2026 și pe parcursul anului 2027. Scenariul optimist, bazat pe obiectivele de coeziune, plățile agricole anuale și investițiile energetice aprobate, sugerează că încasările cumulate se pot apropia de 20 de miliarde de euro în ultimele patru luni din 2026 și în tot anul 2027.
Trebuie menționat că această cifră de 20 de miliarde de euro este un plafon teoretic, similar cu cel al PNRR, dar cu o structură diferită. Dependența de inițiativa sectorului privat este mult mai mare decât în cazul planului de redresare. Banii pot ajunge la fermieri, companii private sau autorități locale, fie prin rambursarea cheltuielilor avansate de stat, fie prin eliberarea fondurilor energetice, condiționată de aprobarea și execuția efectivă a proiectelor.
Cel mai important rezervor financiar după PNRR este politica de coeziune pentru intervalul 2021–2027.
Cât a intrat deja și ce mai lipsește?
Aceasta finanțează o gamă largă de infrastructuri și servicii: construirea și reabilitarea autostrăzilor și a căilor ferate, extinderea rețelelor de apă și canalizare, dotarea spitalelor și școlilor, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, digitalizarea administrației publice, sprijinirea companiilor, precum și programele de ocupare și incluziune socială.
La aprobarea Acordului de parteneriat, Comisia Europeană a stabilit o contribuție europeană de 31,5 miliarde de euro pentru România, la care se adăuga cofinanțarea națională. Valoarea totală estimată a investițiilor era de 45,1 miliarde de euro. Ulterior, după ajustările aplicate programelor, documentele guvernamentale au revizuit aceste cifre, indicând o contribuție UE de 30,986 miliarde de euro și un buget total, incluzând și partea națională, de aproximativ 41,97 miliarde de euro.
Datele cele mai recente, analizate de Guvern în luna august 2026, arată că România a primit de la Comisia Europeană aproximativ 11,02 miliarde de euro. Această sumă echivalează cu 35,6% din alocarea europeană totală. Este crucial să înțelegem că această valoare include atât rambursările pentru cheltuieli deja efectuate și certificate, cât și prefinanțările transferate înainte ca toate lucrările să fie finalizate.
Prin urmare, diferența dintre suma primită și plafonul de 30,986 miliarde de euro este de aproape 19,97 miliarde de euro. Cu toate acestea, acest sold reprezintă balanța pentru întreaga perioadă de programare, nu suma care va fi transferată automat în 2027. Există un traseu administrativ și financiar complex între banii alocați României și cei care ajung efectiv din Bruxelles, mult mai lung decât sugerează termenul generic de „absorbție”.
Procesul standard implică lansarea unui apel de către autoritatea de management, depunerea proiectului de către beneficiar, semnarea contractului, realizarea lucrărilor sau achizițiilor, plata facturii, verificarea cheltuielilor și, în final, solicitarea rambursării contribuției europene de către stat. Deși prefinanțările pot scurtă parțial acest circuit, ele nu elimină necesitatea demonstrării faptului că fondurile au fost utilizate exclusiv pentru investițiile aprobate. Astfel, succesul în absorbție depinde de viteză și transparență.