Ce măsuri iau România și Ucraina împotriva dronelor rătăcite!
Protocol bilateral în lucru: România și Ucraina caută soluții pentru a stopa pătrunderea dronelor în porturile românești
Culture picks
Președintele îl va desemna premier pe Sorin Grindeanu
Ce medii vor intra la liceele prestigioase din București la Evaluarea Națională 2026?
Maternitatea Giulești investighează moartea unei gravide cu gemeni externată cu o zi înainte
Guvernul viitor: ChatGPT prezice scenariul cu cele mai mari șanse de reușităAutoritățile de la București sunt angajate într-un proces intens de negociere cu vecinii ucraineni, având ca obiectiv principal stabilirea unui cadru procedural care să garanteze securitatea porturilor românești în fața riscurilor generate de dronele rătăcite în urma conflictului armat. Discuțiile au fost confirmate duminică, pe 5 iulie, de către Oana Țoiu, care a detaliat eforturile diplomatice și tehnice depuse pentru a evita repetarea unor evenimente precum cel petrecut recent în Portul Constanța.
Oficialul a explicat, într-o intervenție pentru TVR Info, că reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au inițiat un dialog constant cu omologii lor din Ucraina imediat după ce a fost semnalată prezența unui aparat de zbor fără pilot în zona portuară. Prioritatea actuală a autorităților române este reducerea la minimum a oricăror pericole care ar putea afecta infrastructura critică sau populația civilă. În acest sens, se lucrează asiduu la consolidarea canalelor de comunicare dintre cele două state.
În centrul acestor tratative se află un protocol de alertare timpurie.
Cum va opri noul protocol pătrunderea dronelor în porturile românești?
Mecanismul propus ar obliga partea ucraineană să notifice imediat Bucureștiul în situațiile în care se pierde controlul asupra unor drone, astfel încât România să poată reacționa preventiv.
Mai mult, se analizează posibilitatea impunerii unor restricții tehnice stricte asupra programării acestor dispozitive.
Se dorește, în mod specific, ca sistemele de autodistrugere preconfigurate să fie dezactivate sau setate astfel încât să nu poată fi declanșate în interiorul apelor teritoriale românești, eliminând astfel riscurile de securitate.
Acest acord comun vizează nu doar un flux eficient de date între serviciile de informații și forțele armate, ci și definirea unor pași concreți pentru gestionarea crizelor. Prin stabilirea unor proceduri clare de cooperare, autoritățile speră să creeze un scut informativ care să împiedice transformarea porturilor noastre în zone de impact pentru tehnica militară scăpată de sub control.
Eforturile diplomatice continuă, având drept scop final protejarea integrității teritoriale și a siguranței economice în zona litoralului Mării Negre.