România printre liderii europeni în diagnosticele HIV întârziate

România ocupă locul al patrulea în UE pentru diagnosticări tardive HIV!

România se află într-o poziție defavorabilă pe harta europeană a sănătății publice, ocupând locul al patrulea în clasamentul statelor cu cea mai ridicată rată a identificărilor tardive ale infecției cu HIV. Conform celor mai recente statistici furnizate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), în anul 2024, aproape jumătate din noile cazuri diagnosticate în statele membre ale Uniunii Europene au fost stabilite abia când boala se afla într-o fază avansată.

Mai precis, 48% dintre pacienți au primit verdictul medical doar după ce sistemul lor imunitar fusese deja grav compromis.

În această categorie, țara noastră depășește pragul de 60%, o situație similară fiind înregistrată și în Bulgaria, Croația și Suedia, care se numără printre liderii acestei liste negative.

Ce înseamnă un diagnostic HIV tardiv?

Definiția oficială a unui „diagnostic HIV tardiv” exclude copiii cu vârsta sub 15 ani și persoanele care aveau deja statusul viral cunoscut, concentrându-se pe adulții la care numărul limfocitelor T CD4 scade sub 350 de celule pe milimetru cub. Acest parametru critic subliniază gravitatea situației, deoarece intervenția medicală vine prea târziu pentru a preveni complicațiile majore.

La nivel regional, în spațiul format din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, se raportează anual între 24.000 și 25.000 de noi infecții, un număr care nu mai prezintă tendința descendentă observată în trecut.

În prezent, aproximativ 800.000 de indivizi trăiesc cu acest virus în această zonă geografică, ceea ce transformă epidemia într-o problemă cronică de sănătate publică.

Preocuparea față de acest fenomen a fost centrală în cadrul dezbaterilor desfășurate pe 10 septembrie, prilej cu care s-a organizat evenimentul Euractiv intitulat „Ending HIV in Europe - Are we moving fast enough to achieve the 2030 targets?”. Discuțiile au avut ca scop evaluarea capacității continentului de a atinge obiectivul ambițios de a elimina HIV/SIDA ca amenințare majoră până la mijlocul deceniului următor.

Ce discută Euractiv despre viitorul HIV?

La acest forum au participat personalități de renume în domeniul sănătății, printre care eurodeputații Marc Angel și Kristian Vigenin, Mary Horgan, medic-șef al departamentului de sănătate din Irlanda, Nicoletta Policek, co-președinta Alianței pentru Prevenirea HIV, și Giedrius Likatavicius, expert lituanian în Evenimentul a beneficiat de sprijinul financiar al companiei farmaceutice Gilead.

Eurodeputatul Kristian Vigenin, membru al Comisiei pentru Sănătate Publică (SANT), a pus accent pe faptul că întârzierea diagnosticului constituie una dintre principalele piedici în calea realizării țintelor europene. El a explicat că identificarea infecției într-un stadiu avansat duce la o creștere a riscului apariției infecțiilor oportuniste și a anumitor tipuri de cancer.

De asemenea, procesul terapeutic devine mult mai complex, iar șansa ca virusul să fi fost transmis altora înainte ca individul să afle despre statusul său este semnificativ mai mare.

Care sunt barierile în diagnosticarea și tratamentul HIV?

Vigenin a relatat o anecdotă personală ilustrativă: atunci când a cerut un test HIV în timpul unor analize de rutină, medicul i-a recomandat să renunțe, temându-se de consecințele posibile ale unui rezultat pozitiv și de confidențialitatea informației.

Acest episod a demonstrat că barierile nu se limitează la nivelul populației generale, ci persistă chiar și în interiorul sistemului medical.

Participanții la dezbatere au insistat asupra necesității de a normaliza actul testării, eliminând asocierile automate cu anumite grupuri sociale sau stiluri de viață.

Cum putem normaliza testarea HIV în România?

Această stigmatizare este adesea motivul pentru care mulți oameni evită verificarea periodică.

Printre soluțiile propuse pentru a depăși aceste obstacole se numără extinderea accesului la autotestare, implementarea programelor de screening în comunități și integrarea mai frecventă a analizei HIV în bilanurile medicale standard.

Nicoletta Policek a adus o perspectivă complementară, susținând că problema nu stă neapărat în dificultatea de a ajunge la persoanele vulnerabile, ci în inaccesibilitatea serviciilor medicale.

Ce progrese și provocări există în prevenția HIV?

Sistemul ar trebui să se adapteze, ducând testarea cât mai aproape de cetățeni, în loc să aștepte ca aceștia să se deplaseze singuri către centrele specializate.

Dezbaterea a evidențiat și progresurile tehnice realizate în ultimii ani, comparativ cu primele decenii ale epidemiei.

Pe lângă utilizarea prezervativului și testarea regulată, profilaxia pre-exponere (PrEP) oferă acum o protecție eficientă pentru cei cu risc crescut, iar regimurile moderne de tratament antiretroviral permit suprimarea virală, controlând astfel infecția.

Totuși, provocarea actuală nu mai este lipsa acestor instrumente, ci inegalitatea accesului la ele. Disponibilitatea PrEP variază considerabil între diferitele state europene, iar anumite categorii demografice rămân deservite.

România trebuie să acționeze rapid împotriva HIV!

Experții au alertat asupra riscului ca eforturile de prevenție să fie concentrate exclusiv pe grupurile tradițional considerate a fi la risc, în timp ce datele publicate de ECDC arată o pondere în creștere a cazurilor în rândul altor grupuri.

Pentru a reduce numărul de cazuri identificate în faze avansate, este esențială o strategie integrată care să includă testarea de rutină, acces facil la autotestare și programe de screening în comunități.

Doar printr-o abordare coordonată și fără stigmatizare se poate spera la îmbunătățirea statisticilor și la atingerea obiectivelor europene de eliminare a HIV/SIDA până în 2030.