Românii cred oricărei informații găsite pe internet fără verificare

România e aproape ultima în UE la verificarea informațiilor online!

Românii cred oricărei informații găsite pe internet fără verificare

Deși accesul la internet a devenit larg răspândit în România, o mare parte a populației nu-și face obișnuirea să verifice adevărul conținutului pe care îl întâlnește online. Un comportament care plasează țara printre cele mai slabe din Uniunea Europeană din punct de vedere al verificării informațiilor.

Conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2025, doar 18,2% dintre românii care au utilizat internetul în ultimele trei luni anterioare sondajului au declarat că au încercat să valideze o informație găsită pe site-uri de știri sau rețele sociale prin consultarea altor surse. Această cifră este semnificativ sub media europeană, care se află la 29,2%, indicând un deficit de aproape 11 puncte procentuale față de comportamentul mediu al cetățenilor europeni.

România ocupă antepenultimul loc în clasamentul Uniunii Europene la acest indicator, mai sus doar de Lituania și Grecia. În Lituania, procentul persoanelor care verifică informațiile online este de 14,9%, în timp ce în Grecia ajunge la doar 9,8%, valoarea cea mai mică înregistrată în întreaga UE.

De contrast, la polul opus se află Irlanda, unde 63,6% dintre utilizatorii de internet spun că verifică în mod regulat adevărul conținutului pe care îl găsesc online.

Olanda urmează cu 53,1%, iar Luxemburg cu 45,2%.

Aceste valori arată că un irlandez are de aproape trei ori și jumătate mai multe șanse să verifice o informație decât un român, evidențiând o disparitate semnificativă în comportamentul critic față de sursele de informație.

Indicatorul analizat de Eurostat se referă la persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani care au folosit internetul în ultimele trei luni înainte de sondaj și au declarat explicit că au încercat să verifice veridicitatea unor informații sau conținuturi întâlnite pe site-uri de știri sau rețele sociale. Acesta nu măsoară frecvența sau metoda verificării, ci doar existența unui efort în acest sens. Deși definirea pare restricționată, rezultatele reflectă o tendință largă de credulitate față de informațiile circulând online, mai ales atunci când acestea apar spectaculoase sau emoționante.

Totuși, există un semn de progres.

Procentul românilor care declară că verifică informațiile online a crescut

Procentul românilor care declară că verifică informațiile online a crescut semnificativ în ultimii ani: de la 11,6% în 2021 și 10% în 2023, la 18,2% în 2025.

Aceasta reprezintă o creștere de aproape 65% în doar patru ani, un semn că o parte din populație devine mai atentă la calitatea informațiilor pe care le consumă.

Totuși, această evoluție este insuficientă pentru a reduce deplasamentul față de media europeană, deoarece și cea a UE a urcat în aceeași perioadă, de la 23,5% în 2021 la 29,2% în 2025.

Deși românii au făcut progrese în termeni absoluți, diferența față de restul Uniunii a rămas aproape neschimbată, indicând că ritmul de îmbunătățire nu a fost suficient pentru a-și reduce handicapul.

Această situație devine mai înțeleasă când o analizăm în contextul competențelor digitale generale în România. Potrivit aceluiași raport Eurostat, doar 31,84% din populația țării deține competențe digitale de bază sau superioare, cel mai scăzut nivel în Uniunea Europeană și mult sub media comunitară de 60,4%.

Această lacună în abilitățile de a naviga, evalua și utiliza critic informațiile digitale explică, în parte, de ce atât mai puțini români se angajează în verificarea surselor.

Fără abilități de base în literatie digitală – cum ar fi recunoașterea surselor credibile, identificarea tendințelor de manipulare sau înțelegerea funcționării algoritmilor – utilizatorii sunt mai vulnerabili la desinformare și la acceptarea pasivă a conținutului fals sau distortat.

Interesant, această defensă nu se datorează lipsei de acces la tehnologie. Pe contra, România a făcut progrese remarcabile în domeniul conectivității: gospodăriile cu acces la internet au depășit în prezent media europeană, indicând că barierele infrastructurale nu sunt cauza principală a problemei.

Problema se situează, deci, nu în posibilitatea de a ajunge la informație, ci în modul în care aceasta este procesată odată ce ajunge la utilizator. Lipsa unui spirit critic, a obiceiului de a întreba sursa și a căutării confirmațiilor, transformă internautil în un receptor pasiv, ușor influențabil de narrativi neverificați.