Tensiuni la Dunăre: Drone și sistemul energetic, în vizorul conflictului Rusia-NATO

Dronelor le pasă de infrastructura noastră energetică?!

Bun venit într-o lume nouă, deloc minunată! Sistemul energetic național, deja fragil, se află acum sub amenințarea dronelor, care survolează periculos de aproape liniile de înaltă tensiune.

Articol scris de: Cosmin Gabriel Păcuraru Data: 29 / 07 / 2026

Spațiul dintre Rusia și NATO se îngustează. Și, odată cu el, și liniștea noastră. „Războiul s-a mutat în gura Dunării, iar spațiul dintre Rusia și NATO se reduce la dispariție.” Așa a început Sabina Fati editorialul său din DW.

Sunt pe deplin de acord cu observațiile sale și vin cu completări, mai ales din perspectiva industriei energetice, dar nu numai. Războiul hibrid atinge cote alarmante, iar semnele sunt tot mai vizibile.

Pe Facebook, în bula mea, apar tot mai multe clipuri rusești cu pisici drăguțe și fragmente de filme – nu-mi dau seama dacă sunt producții rusești sau doar dublate în rusă.

În același timp, am prieteni care au început să declare public că urăsc americanii, Bruxelles-ul și Ucraina, cerând chiar încetarea ajutorului acordat de București Kievului. Capacități furate, drone care zboară pe lângă liniile de înaltă tensiune – o simplă coincidență sau un război hibrid bine orchestrat?

Dronelor le pasă de liniile noastre de înaltă tensiune?!

Să ne concentrăm pe industria energetică.

Drona care a explodat pe un bloc din Galați a trecut, cu siguranță, la doar câțiva kilometri de liniile de înaltă tensiune Măcin-Smârdan. Nici drona care a aterizat în județul Buzău nu era departe de acest punct critic al sistemului energetic național.

Cineva a publicat pe o hartă (îmi cer scuze că nu mai pot cita sursa) traiectoria posibilă și punctul de coborâre al dronei, calculând distanța până la București.

Ar fi fost util să se calculeze și distanța minimă dintre această traiectorie și axa Cernavodă-Fetești – un alt punct esențial de injectare a energiei în Dobrogea, fie de la centrala nucleară, fie de la fermele eoliene și fotovoltaice.

Să nu uităm: în Dobrogea există capacități de peste 4.000 MW.

Situația actuală a sistemului energetic este, pur și simplu, cumplită. Reactorul Cernavodă 1 este deconectat din cauza nivelului scăzut al Dunării.

Drone, atacuri cibernetice, petrol: o nouă amenințare energetică ne paște?!

Lacurile de acumulare au fost golite pentru diverse lucrări – în special pentru decolmatări – astfel încât nici măcar Hidroelectrica nu poate furniza multă energie. Elcen nu produce aproape nimic: CET Vest a suferit două incendii consecutive într-o lună, cu pagube majore. În comunicările companiei nu se menționează starea reparațiilor, deși se laudă cu alte realizări.

Se apropie sezonul rece, iar instalațiile deteriorate nu vor putea produce electricitate. Menționez explicit electricitate, nu căldură, deoarece lauda oficială se referă doar la termie. CET Sud și CET Progres (care s-au oprit) vor finaliza, probabil, lucrările de întreținere în câteva zile, pentru a acoperi cât mai mult posibil.

Cu toate acestea, tehnologia veche nu le permite să funcționeze la capacitate maximă, mai ales în ceea ce privește căldura. La toate acestea se adaugă faptul că Electrocentrale Craiova, cu o capacitate de 300 MW, a intrat în insolvență, cu perspectiva falimentului.

Nu se știe exact ce se întâmplă acolo. Cert este că tehnologia este la fel de învechită ca la cele două CET-uri Elcen menționate mai sus. Ne așteaptă zile de foc – atât din cauza temperaturilor, cât și a solicitării sistemului energetic național.

Nu cred că putem produce 4.500 MW decât dacă vântul bate în serile zilelor fierbinți, când se estimează că un consum va depăși 8.000 MW. Și s-au adunat multe capacități înghețate. Și mă întreb: este aceasta o situație de război hibrid?

Nu-mi dau seama dacă acest ultim punct face parte din războiul hibrid, dar „inteligentul” care a proiectat o aprovizionare dintr-o singură sursă ar trebui să-și asume responsabilitatea.