Trump apropie Ucraina de Putin, iar Kievul se teme că Washingtonul îl forțează spre capitulare

Cine este oficialul european care a vorbit anonim pentru Euronews?

Kievul și capitalele europene sunt cuprinse de o îngrijorare tot mai acută, în contextul în care Donald Trump își consolidează legătura cu Vladimir Putin, ceea ce sugerează că Washingtonul ar putea forța Ucraina să accepte o capitulare sau un acord de pace dezavantajos. Această schimbare dramatică de ton din partea președintelui american a stârnit valuri de alarmă în rândul partenerilor europeni, care observă cu atenție cum administrația de la Casa Albă explorează diverse concesii economice destinate Moscovei.

În timp ce Bruxelles-ul și alte state membre ale UE se mobilizează pentru a asigura prezența Ucrainei la masa negocierilor, evitând astfel un tratat care ar o lăsa expusă unei noi ofensive rusești, presedintele american a înmulțit gesturile de apropiere față de Kremlin.

Potrivită relatărilor Euronews, Trump a semnat un acord referitor la motorina rusească și a inițiat discuții pentru ameliorarea regimului de sancțiuni impusă Federației Ruse.

Paralel cu aceste mișcări diplomatice, tonul critic al lui Trump la adresa președintelui Volodimir Zelenski a devenit tot mai aspru.

Kremlinul a profitat de această fereastră de oportunitate pentru a propuse inițiative economice comune și pentru a cere organizarea unui summit trilateral care să reunescă Putin, Trump și președintele Chinei, Xi Jinping.

O astfel de întâlnire de vârf ar consolida considerabil statutul internațional al liderului rus, care își dorește de mult recunoașterea oficială a Rusiei ca mare putere globală.

Trump a exprimat public suport pentru această idee, intensificând speculațiile privind o nouă arhitectură a dialogului geopolitic.

În interiorul Ucrainei, anxietatea este amplificată de o serie de evenimente recente, inclusiv restricționarea accesului la rețeaua de comunicații prin satelit Starlink, controlată de Elon Musk, un apropiat al președintelui american. De asemenea, Kievul se plânge de întârzieri inexplicabile în livrarea armamentului fabricat pe teritoriul Statelor Unite.

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a lansat un avertisment clar, declarând în fața Parlamentului European că negociatorii americani încearcă de aproximativ doi ani să împingă Ucraina spre o formă de capitulare.

Ea a subliniat faptul că Europa a fost cea care a susținut Kievul, împiedicându-l să cedeze în fața condițiilor impuse de Putin.

Această declarație reflectă teama crescândă a Kievului și a aliaților săi că, în încercarea de a sigila un acord de pace și de a-și îmbunătăți imaginea internațională, Trump ar putea accepta cedări majore în detrimentul suveranității ucrainene.

Un oficial european de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru Euronews, a descris fascinația președintelui american pentru liderul de la Kremlin ca fiind greu de decipherat. El a menționat că Trump ridică statutul lui Putin la un nivel disproporționat față de realitatea economică, notând că economia rusă este de dimensiunea celei a Italiei.

Același funcționar a caracterizat procesul de negociere ca fiind alarmant, asemănându-l unei situații în care doi agenți imobiliari decid cum să împartă un stat. Această metaforă vizează direct emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, amândoi având o carieră solidă în industria imobiliară.

Europenii sunt îngrijorați de informațiile conform cărora acești doi oameni ar fi propus deblocarea activelor rusești înghețate și reluarea exporturilor de gaze rusești către continent, folosind aceste măsuri ca stimulente pentru Moscova. Guvernele europene au respins ferm aceste propuneri inițiale. Witkoff a atras critici suplimentare după ce a caracterizat pe Putin drept un „umanitar”.

Câteva ore după această declarație, Rusia a lansat 21 de rachete balistice asupra Kievului, dintre care trei erau echipate cu muniție cu dispersie, concepută pentru a maximiza victimile și distrugeri.

Oficialul european a comentat că Statele Unite încearcă să-l seduce pe Putin cu acorduri profitabile, în schimbul rezolvării crizei ucrainene, dar a adăugat că Putin este deja printre cei mai bogăți oameni din lume, dorindu-se doar extinderea granițelor Rusiei.

De ce întârzie Washingtonul livrarea interceptoarelor Patriot?

Partidul Republican riscă să piardă controlul asupra Camerei Reprezentanților și al Senatului, în contextul nemulțumirii crescânde a electoratului față de Trump și al creșterii prețurilor la energie. Președintele american a încercat să transfere o parte din vina pentru scumpiri către atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Totuși, experții în energie citați de Euronews indică conflictul din Iran ca fiind cauza principală a tulburărilor de pe piețele petroliere globale. Unul dintre oficiali a afirmat că este dificil de tras concluzii ferme din declarațiile lui Trump până la alegerile intermediare, recomandând menținerea calmului.

Deși situația este complexă pentru Ucraina, acest oficial nu consideră că țara se află pe punctul de a intra în colaps.

Chiar dacă o victorie a democraților ar putea limita agenda internă a lui Trump, impactul asupra politicii externe americane rămâne incert, președintele având încă o marjă largă de manevră.

Un diplomat european a susținut că, în prezent, sprijinirea Ucrainei este crucială, fiind sceptic însă că relația transatlantică se va ameliora automat după alegerile intermediare. Tensiunile dintre Trump și Zelenski s-au intensificat semnificativ în ultimul an. În noiembrie 2025, o propunere de pace formată din 28 de puncte, susținută de SUA și despre care s-a raportat că a fost redactată inițial la Moscova, prevedea ca Ucraina să cedeze teritorii, să reducă efectivele militare și să abandoneze definitiv aspirațiile de aderare la NATO.

Guvernele europene au respins rapid aceste termeni, avertizând că ar lăsa Kievul vulnerabil în fața unei noi agresiuni. De atunci, dezbaterile s-au extins asupra necesității militare a Kievului pentru auto-apărare.

Ucraina a acuzat Washingtonul că întârzie livrarea interceptoarelor Patriot finanțate de aliații europeni, că a suspendat schimbul de date privind rachetele balistice rusești și că a limitat accesul la comunicațiile prin satelit. Oficialii ucraineni cred că aceste măsuri sunt menite să îl presioreze pe Zelenski să accepte un acord mai favorabil Moscovei.

Casa Albă a negat că restricțiile sunt motivate politic și a respins acuzațiile că Witkoff și Kushner ar fi amenințat cu retragerea sprijinului militar și informativ dacă Kievul nu face concesii.

Stakes-ul este ridicat pentru apărarea ucraineană, deoarece interceptoarele Patriot sunt esențiale pentru protecția contra rachetelor balistice rusești, iar datele americane sunt vitale pentru avertizările timpurii. Sistemul de avertizare a fost recent restabilit. Zelenski le-a spus senatorilor americani că, fără SUA, situația ar fi mult mai grea pentru țara sa.

În septembrie, surse guvernamentale ucrainene au declarat pentru Euronews că Washingtonul nu a acordat Kievului licența necesară pentru producția locală a interceptoarelor Patriot, blocând astfel planurile de fabricație internă. Trump promituse public că va permite producția, iar Zelenski a afirmat ulterior că președintelul american a aprobat demersul, deși un acord final nu a fost confirmat.

Această dispută evidențiază dependența critică a Ucrainei de Statele Unite, atât pentru livrarea armamentului, cât și pentru accesul la tehnologiile militare cheie.

Trump a solicitat Kievului să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, operațiuni care au diminuat capacitatea Moscovei de a exporta petrol și au erodat veniturile utilizate pentru finanțarea efortului de război. Zelenski a refuzat inițial, susținând că aceste lovituri reprezintă una dintre cele mai importante pârghii ale Ucrainei.

Pe fondul escaladării tensiunilor cu Trump, liderul ucrainean a oferit ulterior suspendarea atacurilor pentru 30 de zile, în schimbul unor interceptoare Patriot suplimentare, necesare pentru protejarea orașelor.

În paralel, Trump a intensificat atacurile verbale la adresa lui Zelenski, cerând organizarea unor noi alegeri în Ucraina și numirea „altcuiva” pentru negocierile cu Moscova. Constituția ucraineană interzice însă organizarea alegerilor în timp de război.

Sursa citată remarcă contrastul dintre poziția actuală a lui Trump față de Kiev și cea adoptată de administrația Joe Biden în 2024, când Washingtonul a respins alegerile prezidențiale din Rusia, invocând excluderea opoziției reale și organizarea votului în teritoriile ocupate de Ucraina. Trump nu a cerut organizarea unor noi alegeri în Rusia, nici schimbarea conducerii de la Moscova; dimpotrivă, l-a invitat pe Putin la summitul G20 din decembrie.

În timp ce critică abordarea Washingtonului, liderii europeni nu sunt pregătiți să rupă relația cu administrația Trump. După luni de tensiuni privind tarifele comerciale, Groenlanda, Curtea Penală Internațională și alte aspecte, diplomația europeană caută un echilibru delicat.