Ce anunț a făcut Adrian Ţuţuianu la conferința de presă din Târgu Mureş?
Reforma electorală din România intră într-o fază nouă de modernizare. Asta conform declarațiilor făcute vineri la Târgu Mureş de Adrian Ţuţuianu, şeful Autorității Electorale Permanente (AEP).
Culture picks
România riscă să ajungă în zona 'junk': Fitch avertizează că timpul curge
România pe mucherul cuțului: Fitch avertizează că risca să piardă statutul de datorie sigură
Fitch avertizează România: riscă să cadă în „junk” dacă criza politică nu se rezolvă
Grindeanu, la adresa dreptei: Vrea rotativă, nu program de guvernareOficialul a prezentat un plan ambițios care vizează transformarea radicală a mecanismului de vot, cu accent pe reducerea cheltuielilor și simplificarea logisticii din secțiile de votare.
Printre principalele modificări propuse se numără abandonarea ștampilelor tradiționale, a autocolanelor și a buletinelor de tip broșură. De asemenea, se analizează posibilitatea implementării unor urne electronice avansate, capabile să proceseze datele prin scanare.
Ţuţuianu a caracterizat sistemul logistic actual ca fiind „învechit” și a anunțat că, încă din această toamnă, AEP va demara un proiect pilot în parteneriat cu autoritățile locale. Scopul inițiativei este de a testa în condiții reale noi tehnologii și măsuri de simplificare a procedurilor de votare.
În timpul unei conferințe de presă, citată de agenția Agerpres, președintele AEP a explicat că se contemplă introducerea unor urne mai „inteligente”. Acestea ar putea funcționa prin numărarea automată a buletinelor prin scanare.
Mai mult, în perspectivă, se discută despre dispozitive care nu doar să numere voturile, ci să extragă și opțiunile specifice ale alegătorilor.
O schimbare semnificativă ar fi renunțarea la ștampilele cu mențiunea „Votat” și la tușul. În locul acestora, se propune utilizarea unui simplu pix și a unei căsuțe în care cetățeanul să marcheze alegerea printr-un X sau un DA.
De asemenea, oficialul a subliniat faptul că noile cărți electronice de identitate impun eliminarea definitivă a autocolanelor aplicate tradițional pe spatele documentelor.
El a argumentat că, în formatul electronic actual, actele de identitate nu mai permit fizic aplicarea unei astfel de soluții, ceea ce face ca practicile vechi să fie depășite.
Un alt aspect important al reformei vizează simplificarea buletinelor de vot, în special pentru alegerile locale, acolo unde volumul mare de candidați duce adesea la documente de zeci de pagini. Propunerea se bazează pe o analiză detaliată a sistemelor din 22 de state membre ale Uniunii Europene.
Cum vizează reforma electorală simplificarea buletinelor de vot pentru
În aceste țări, când numărul candidaților este foarte mare, nu se mai listează toți pe buletin, ci se indică doar partidele politice în chenar, iar lista completă este afișată separat la secția de vot.
Astfel, buletinul ar putea fi redus la o singură pagină, generând o scădere corespunzătoare a costurilor și facilitând procesul de numărat și consemnare a rezultatelor.
Adrian Ţuţuianu a confirmat, de asemenea, că AEP solicită o extindere a prerogativelor sale legale.
Recunoscând existența unor acuzații publice privind dorința instituției de a-și mări competențele, el a considerat că majoritatea atribuțiilor legate de procesul electoral ar trebui centralizate la nivel național, la AEP, în detrimentul Guvernului, primăriilor sau prefecturilor.
El a susținut că prefecturile ar trebui să se concentreze pe asigurarea ordinii publice într-o zi de vot, fără a fi implicate direct în managementul electoral, la fel și primarii.
Pe lângă ajustările administrative, se anunță o reformă a Corpului Experților Electorali. Această structură cuprinde aproximativ 40.000 de persoane eligibile pentru a ocupa funcțiile de președinte sau locțiitor al secțiilor de votare. Adrian Ţuţuianu a recunoscut că problemele evidențiate în ultimele scrutinuri, inclusiv cele din 2024, au fost cauzate de o pregătire insuficientă și de un sistem de testare ineficient.
El a criticat formatul actual al examenului online, considerându-l lipsit de concluzivitate pentru nivelul de pregătire necesar. Lipsa unei forme continue de contact și pregătire a dus la faptul că mulți dintre experți nu au știut să gestioneze corect procesul electoral.
În paralel cu aceste măsuri, AEP își propune să intensifice programele de educație democratică în licee și universități.
Obiectivul este combaterea dezinformării care circulă pe rețelele sociale, sursa principală de informare pentru majoritatea tinerilor. Prin aceste acțiuni combinate, se urmărește nu doar modernizarea tehnică a votului, ci și creșterea calității participării cetățenești.
