AEP propune norme mai riguroase pentru partidele politice!
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat un proiect de lege care vrea să înlocuiească reglementarea din 2003 privind partidele politice în România.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEDocumentul, cu 77 de articole în nouă capitole, abordează tot ce trebuie să știm despre un partid: de la constituire și înregistrare până la dizolvare sau radere din registre.
Scopul? Norma mai riguroase și transparente pentru activitatea politică.
Proiectul va fi soumis consultării publice până la 20 septembrie.
După aceasta, Parlamentul poate să-l adopte și, eventual, să-l trimită la verificare de constituționalitate.
Dacă va fi aprobat, legea nouă va intra în vigoare cel mai devreme trei luni după publicarea în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2027.
Această grijă temporică arată că autoritățile văzută o trecere ordenată spre noul cadru legal.
Una dintre modificările care face zgomote este ridicarea numărului minim de membri fondatori de la trei la cel puțin 100.
Proiectul AEP va schimba regulile partidelor politice?
Legea actuală permite înfiinșarea unui partid cu doar trei persoane — un prag criticat de ani de specialiști și funcționari, inclusiv de președintele AEP, Adrian Ţuţuianu.
El a avertizat că această regulă a dus la proliferarea de „partide de familie”, formate în jur de rude și folosite pentru a accesa beneficii materiale, precum sedii oferite de RAAPPS.
Nouul proiect cere simultan echilibru de gen în lista fondatorilor și specifică că pot face parte doar cetățeni români cu drept de vot sau cetățeni de alte state membre ale UE care au domiciliu sau reședință în România și benefic de acel drept.
Președintele AEP a subliniat că, în comparație cu alte state europene, cererea de 100 de membri fondatori nu este excesivă: Croația cere același număr, Grecia 200, Bulgaria 500, iar Lituania până la 2.000. Proiectul AEP va impune norme mai riguroase pentru partidele politice? De asemenea, proiectul prevede o perioadă de transiție de șase luni pentru partidele deja înregistrate sub vechiul regulament. Acestea trebuie să ajusteze actele constitutive la noile standarde. Nerespectarea termenului va fi considerată motiv de dizolvare pentru inactivitate.
O altă reformă esențială este transferarea competenței de înregistrare și control al partidelor de la instanțele judecărești sau autoritățile locale direct către AEP. Aceasta va deveni singurul punct de referință pentru toate procedurile administrative legate de formațiunile politice. Scopul? Reducerea fragmentării și inconsistenței în aplicarea legii pe teritoriul județean.
Contextul în care apare această inițiativă este marcă de o creștere neobișnuită a numărului de partide noi.
Din totalul de 395 de structuri politice înregistrate în România de la Revoluție până acum, impresive 42 au apărut doar în ultimii 18 luni — o tendință pe care experții o interpretează ca semnal de fragilitate și oportunism politic.
În această atmosferă, decanul Facultății de Științe Politice și politologul Cristian Pîrvulescu a exprimat o preocupare profundă. El consideră că atât modificările propuse, cât și momentul alegării lor, sunt îndreptate spre o limitare nedemocratică a competitivității în spațiul public. A avertizat că se merg pe „o pistă falsă”, sugerând că efortul de a reduce numărul de partide prin bariere administrative ar putea afecta negativ pluralismul și dreptul la asociere, chiar dacă intențiile declarate sunt cele de curățenie și profesionalizare a vieții politice.
