SRI a trimis 1.304 de alerte cibernetice către instituțiile de stat!
Dezbăterea din cadrul Comisiilor parlamentare pentru tehnologia informației a adus în lumina reflectoarelor o serie de aspecte critice privind securitatea digitală a instituțiilor de stat. Centrul Național Cyberint, sub conducerea lui Anton Rog, a detaliat modul în care Serviciul Român de Informații (SRI) a monitorizat și semnalat riscurile cibernetice.
Culture picks
Amenințare cu grevă la Oil Terminal: 60% din combustibilul României trece prin companie
Denis Drăguș vorbește deschid și sincer despre transferul la FCSB
Dovezi noi despre drona care a explodat la granița cu România
Theodor Paleologu atacă sever pe Sorina Matei, noua șefă interimară a TVRConform declarațiilor șefului acestui centru, între anul 2021 și prezent, au fost transmise un total de 1.304 de notificări către diverse entități publice, evidențiind punctele slabe din infrastructura lor informatizată.
Anton Rog a subliniat faptul că semnalele de alertă nu au fost recente, ci s-au concretizat încă din 2021, când s-au identificat compromisii și vulnerabilități de natură critică la nivelul ANCPI. El a menționat că aceste constatări au fost comunicate atât premierului de atunci, cât și conducerii Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrărilor, precum și direct agenției de cadastru.
Totuși, datele disponibile la SRI indică absența unei De asemenea, șeful Centrului Național Cyberint a precizat că doar în cursul anului 2025 au fost emise 233 de informări similare, adresate nu exclusiv ANCPI, ci întregului arhitectură guvernamentală.
Analiza tehnică a atacului a relevat că acesta a fost de tip ransomware, executat de actorul cibernetic cunoscut sub numele de ByteToBreach. Impactul a fost devastator: atacatorii au șters aproximativ 1.000 de servere virtuale din rețeaua instituției.
Ransomware-ul a paralizat e-Terra!
Cauzele care au permis succesul operațiunii au fost multiple și se regăsesc în practicile slabe de securitate. Printre acestea se numără utilizarea parolelor cu grad scăzut de complexitate, care erau reutilizate pe termene lungi, inclusiv pe conturile de administrator. De asemenea, au fost identificate sisteme software vechi, neactualizate de ani de zile, și reguli permisive privind accesul în rețeaua internă a instituției.
Ionuț-Andrei Iacoboaei, director adjunct al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, a oferit detalii suplimentare despre mecanismul escaladării accesului. El a arătat că ANCPI a comis o greșală majoră prin utilizarea aceleiași parole de administrare pe conturi distincte, o practică considerată incorectă în domeniul securității informaționale.
Conform expertului, combinarea factorilor – sisteme vulnerabile, lipsa patch-urilor de securitate și partajarea credențialelor – a facilitat intrarea atacatorilor.
Din perspectiva Direcției Naționale de Securitate Cibernetică, atacul nu a fost unul extrem de sofisticat, ci s-a bazat pe exploatarea unor vulnerabilități deja cunoscute în industrie.
La scară națională, situația este alarmantă. Directoratul Național de Securitate Cibernetică a transmis notificări către 2.400 de instituții publice de nivel național, semnalând în total peste 40.000 de vulnerabilități.
În ceea ce privește recuperarea serviciilor, reprezentanții ANCPI au oferit perspective optimiste.
De ce 1.304 de notificări SRI arată că România e vulnerabilă cibernetic?
Mircea Popa, director general adjunct al agenției, a declarat că eforturile de remediere continuă, o parte din aplicațiile critice fiind deja repornite.
El estimează că activitatea va fi reluată integral cel târziu în săptămâna următoare.
Eduard Gheorghe, șeful direcției informatice din ANCPI, a confirmat că, până la momentul respectiv, nu există dovezi că bazele de date centrale au fost afectate de atac.
Radu Mihaiu, președintele Comisiei de Tehnologia Informației din Camera Deputaților, a trasat o concluzie îngrijorătoare în urma dezbaterilor. Analiza efectuată sugerează că protecția cibernetică a instituțiilor publice din România rămâne insuficientă, iar peste o sută de entități se află într-o poziție similară cu cea a Agenției de Cadastru, fiind expuse unui risc permanent de suferință a unui incident similar.
Această dezbatere parlamentară pune în evidență necesitatea unei reacții rapide și coordonate la nivel guvernamental pentru a consolida apărarea digitală a statului.
