Cum a fost ascunsă cheltuiala?
Ilie Bolojan a dat startul unei dezbateri publice vineri, printr-un interviu la Digi 24, în care a dezvăluit o manevră bugetară considerată de el o încercare de a impune o cheltuială mare în ultimele zile de mandat ale executivului anterior. Focusul atacurilor sale s-a îndreptat spre ANCOM, instituție pe care o acuză că a ascuns în spatele unui titlu generic o hotărâre guvernamentală care aproba fonduri de circa 200.000 de euro pentru activități de protocol.
Culture picks
Accident în Neamț: șoferiță a sărit în albia unui râu, doi copii răniți
Sabotaj la Uzina Carfil: ucraineanul căutat de România, arestat la Varșovia
Mirele a pus camere ascunse în cabană pentru a surprinde invitații în ipostaze intime
Derby-ul Clujului: CFR învinsă, scandal rasist și 4 goluriConform fostului premier, solicitarea a apărut pe ordinea de zi a ultimei ședințe de Cabinet fără nicio comunicare prealabilă către președintele de ședință. Bolojan explică că, la prima vedere, proiectul părea banal. Totuși, o analiză atentă a conținutului a scos la iveală intenția autorității de a finanța deplasări protocolare în statele arabe. Scopul final, susține el, era să ajute la alegerea unui membru din conducerea ANCOM într-un rol de conducere la o organizație internațională.
Fostul premier a folosit expresia „să spargă” pentru a descrie modul în care se pregătea alocarea, subliniind că nimeni nu l-a informat oficial despre includerea punctului pe agendă.
Reacția lui Bolojan a fost imediată: a retras proiectul de pe ordinea de zi, motivând că titlul documentului masca realitatea cheltuielilor. Mișcarea a stârnit nemulțumirea vicepreședintelui ANCOM, care a publicat mesaje publice exprimând frustrarea față de blocarea fondurilor. Bolojan a sugerat ironic că noua administrație, pe care o consideră mai receptivă, ar putea reexamina cazul, sperând însă ca nu va fi aprobată rapid.
structura ANCOM Pentru a înțelege dinamica politică din jurul acestei dispute, contextul funcționării ANCOM este esențial. Este o instituție publică autonomă, cu atribuții de reglementare a comunicațiilor electronice și a serviciilor poștale.
În frunte se află Valeriu Zgonea, fost deputat PSD și președinte al Camerei Deputaților, numit în mai 2023 pentru un mandat de șase ani. Instituția funcționează într-un format de conducere care reflectă echilibrul parlamentar. Pe pozițiile de vicepreședinte se află Vlad Bontea, asociat politic cu PSD, și Vlad Popescu, afilat la PNL, ambii numiți tot în 2023.
Structura de conducere a fost concepută ca o formă de compromis între cele două partide principale de la guvernare în perioada respectivă.
O investigație realizată de publicația „Puterea” în 2025 a adus argumente care susțin că PSD și PNL și-au divizat explicit zonele de influență în interiorul instituției, consolidând ideea că numirile au fost dictate de interesele partidelor de coaliție.
Critici la adresa PSD!
Odată ce a părăsit funcția de prim-ministru și s-a eliberat de constrângerile guvernării, tonul lui Ilie Bolojan s-a accentuat semnificativ, devenind mult mai critic la adresa foștilor parteneri din coaliție, în special a Partidului Social Democrat. Această schimbare de registru a fost vizibilă în discursul său susținut în cadrul dezbaterii privind învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, unde a lansat o serie de acuzații pe multiple fronturi: de la provocarea crizei politice la gestionarea moștenirii economice și blocarea reformelor esențiale.
Printre principalele reproșuri adresate PSD se numără modul în care partidul a declanșat criza politică actuală. Bolojan a arătat că, în urmă cu peste cinci luni, PSD, împreună cu AUR, a votat demiterea guvernului anterior, fără ca ulterior să prezinte o alternativă viabilă de guvernare.
De asemenea, el a contestat anticipat argumentul PSD-ului că noul executiv va prelua o „grea moștenire” economică, susținând că bugetul fusese deja stabilizat și că măsurile de corectare a dezechilibrelor implementate nu trebuiau anulate.
Bolojan a mai subliniat că PSD poartă o responsabilitate directă pentru problemele structurale ale statului, politicile social-democrate din ultimii ani fiind, în viziunea sa, factorii principali ai acestor disfuncționalități. Reforma statului a fost, conform acestuia, blocată sistematic pentru a menține mecanismele de control politic și influență.
Critica s-a extins și asupra activității concrete a miniștrilor desemnați de PSD.
În cazul Ministerului Muncii, Bolojan a acuzat întârzierea proiectului legii salarizării unitare, o situație care, potrivit calculelor sale, i-a costat pe România suma de 770 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii acestui obiectiv.
La Ministerul Sănătății, reproșurile au vizat absența reformelor și blocarea investițiilor, inclusiv oprirea unor șantiere importante de construcție a spitalelor, precum cele din Bistrița și Sectorul 4 din București.
