AUR propune amenzi pentru oficialii care refuză să sărute drapelul în Ziua Drapelului

Media obligată să susțină proiectul controversat al lui AUR?

AUR propune sancțiuni financiare pentru funcționarii publici care nu își îndeplinesc obligația de a săruta drapelul național în Ziua Drapelului

Un nou proiect legislativ inițiat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune introducerea de amenzi pentru oficialii statali care refuză să execute gestul simbolic de sărutare al drapelului tricolor în cadrul ceremoniei de Ziua Drapelului Național, sărbătorită anual pe 26 iunie. Conform textului propus, acei funcționari care nu îndeplinesc această obligație ar putea fi sancționați cu amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei, în funcție de gravitatea situației și poziția ocupată în administrație publică.

Inițiativa a fost redusă la vot în Parlament și a trecut deja de Senat, aflându-se în prezent în desfășurare la Camera Deputaților, unde a generat dezbateri intense, mai ales datorită implicațiilor sale privind libertatea de conștiință și autonomia instituțiilor.

Proiectul nu se limitează doar la sancționarea refuzului de sărutare, ci prevede și o serie de măsuri obligatorii privind organizarea zilei de 26 iunie. Astfel, se impune ca toate instituțiile de învățământ din țară să organizeze ceremonii de ridicare a drapelului pe catarg, iar autoritățile locale din orașe și municipii ar trebui să desemneze o „Piață a Tricolorului”, unde ar trebui instalat un catarg de 30 de metri.

În această zi, pe acel catarg ar trebui să fie arborat steagul național cu dimensiuni exacte de 300 de centimetri în lungime și 200 de centimetri în lățime, conform specificațiilor tehnice mentionate în textul legislativ.

Un alt aspect controversat al proiectului constă în obligarea mediului audiovizual, atât public cât și privat, să aloce cel puțin 30 de minute din programul zilnic în Ziua Drapelului pentru transmisii dedicată marcării acestei zile. Nerespectarea acestei prevederi ar putea duce la amenzi de până la 20.000 de lei pentru broadcasterii care nu îndeplinesc obligația.

De asemenea, textul propus include o rugăciune specifică care ar trebui rostită de preoți în cadrul ceremoniilor religioase asociate evenimentului: Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României!

Că sfânt ești totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!.

Această prevedere a generat reacții forte din partea minorităților religioase și a unor formațiuni politice care consideră că se impune un conținut religioase specific într-un context de stat laic.

UDMR a fost una dintre primele formațiuni politice care au exprimat o opoziție clară și vehementă față de această inițiative. Liderul grupului de deputați UDMR, Csoma Botond, a declarat că proiectul AUR reprezintă o ingerare inacceptabilă în autonomia cultelor și libertatea religioasă, comparând-o cu practicile regimului comunist, în care partidul-stat dictăcea cum să se sărbătoriască, ce să se vadă și când să se aplaudă.

Botond: Proiectul AUR încalcă autonomia cultelor și libertatea religioasă!

Sărutarea drapelului la ordin, sub amenințarea amenzii? Asta vrea să introducă în lege inițiativa AUR.

Demnitarii, directorii de școli și elevii desemnați ar urma să fie obligați să sărute tricolorul românesc, iar posturilor de radio și televiziune li s’ar impune ce să difuzeze de Ziua Drapelului Național.

Proiectul ar stabili inclusiv modul de desfășurare a ceremoniilor religioase, inclusiv în bisericile noastre.

Acest lucru încalcă autonomia cultelor și libertatea religioasă, a afirmat Botond, adăugând că partidele săi nu vor susține proiectul la vot și îl consideră o amenințare față de principii fundamentale ale statului democratic.

Deși proiectul a primit un aviz negativ de la Guvernul și de la Comisia de Învățământ din Camera Deputaților, Comisia Juridică a emis un aviz favorabil, argumentând că prevederile nu violated direct Constituția ci în locul acesta regulă aspecte practice ale organizației unui eveniment național. Totuși, criticile au continuat să se intensifice, mai ales din partea organizațiilor de drepturi omului și a unor experți în drept constituțional, care avertizează că obligarea unui gest fizic ca sărutare, sprijinită de sancțiuni penale, poate fi interpretată ca o formă de constraintare a libertății de expresie și a conștiinței.

În plus, prevederea privind sancționarea penală a funcționarilor care se „sustrag voluntar” de la participarea la ceremonii prin acusare de abuz în serviciu a fost considerată excesivă și periculoasă de mulți observatori. Această prevedere ar putea deschide calea spre persecuzioni administrative împotriva persoanelor care, din motive de conștiință, cred sau simple preferințe, aleg nu să participe la ceremonii oficiale.

De asemenea, ideea de a impune conținut specific posturilor de radio și televiziune a ridicat întrebări privind independența mediului și riscul de transformare a Ziua Drapelului într-un eveniment de propagandă de stat.

Liniștea publică în jurul acestui proiect a fost amprentată de proteste, petiții și declarații publice de către intelectuali, preoți din diferite confesii și reprezentanți ai societății civile. Mulți au subliniat că, deși respectarea simbolurilor naționale este importantă, aceasta nu trebuie să devină o obligație legală sprijinită de pedepse, ci să rezultă dintr-un act voluntar și sincer de patriotism.

Alții au avertizat că introducerea amenzi pentru gesturi simbolice precum sărutarea drapelului reprezintă o pente pericolosă spre autoritarism, chiar și atunci când este încadrată în limbajul tradiționalismului sau naționalismului.

Deși AUR argumentează că proiectul își propune să întărească sentimentul național și să promoveze unitatea prin respectarea simbolurilor statului, opponenții mențin că vera coesziune socială nu se construiește prin constrângere ci prin educație, dialog și recunoaștere a diversității. Debatul în jurul acestui proiect legislativ continuă să fie unul dintre cele mai polarizate din spațiul public românesc contemporan, reflectând tensiunile între dorința de afirmare a identității naționale și necesitatea de a păstra libertățile individuale în cadrul unui stat de drept.