Cât de mult au cheltuit partidele pe propagandă în 2026?
O analiză recentă a Expert Forum (EFOR) aruncă o lumină crudă asupra modului în care partidele din România au pompat bani în instituțiile media pe parcursul anului 2026. Suma totală direcționată către promovare se apropie de pragul de 27 de milioane de lei, iar social-democrații conduc detașat acest clasament, fiind responsabili pentru jumătate din întregul volum financiar monitorizat.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEMetodologia EFOR a presupus o muncă titanică de monitorizare manuală a notificărilor de transparență. Autorii studiului avertizează că, din motive tehnice, cifrele ar putea fi chiar mai mari decât cele identificate. Baza lor de date, actualizată până la finalul lunii august, conține 52 de înregistrări care totalizează peste 15 milioane de lei. Deși această sumă pare mai mică decât cele 26,4 milioane de lei raportate oficial de partide pentru primele șapte luni ale anului, ea oferă o imagine clară a modului în care se împart „felii” din bugetele de propagandă.
Ierarhia cheltuielilor arată un dezechilibru vizibil între actorii politici:
Cât de mari sunt discrepanțele financiare dintre partide?
PSD, alături de filialele din Ialomița și Prahova, domină autoritar cu 64% din totalul notificărilor.
Aceștia au bifat 40 de apariții, însumând aproape 10 milioane de lei cu TVA.
Cine a pompat 27 de milioane de lei în media?
AUR și organizația din Bacău ocupă locul secund, cu 11 notificări care totalizează circa 5,4 milioane de lei, adică 36% din sumele monitorizate.
USR apare cu o singură mențiune – filiala din Argeș a raportat un contract de 29.040 lei cu publicația Pitești24. ro, reprezentând sub 0,2% din total.
În ceea ce privește PNL, SOS România sau POT, nu au fost identificate contracte notificate. EFOR pune această absență pe seama limitărilor tehnice ale procesului de monitorizare, mai degrabă decât pe o lipsă reală a cheltuielilor de promovare.


