Ce urmează după solicitarea Comisiei Europene!
Comisia Europeană a formulat o cerere considerată de multe ori imposibilă: Guvernul României trebuie să demonstreze de unde va obține fondurile necesare pentru aplicarea noii legi privind creșterea salariilor, înainte de a apropia orice majorare a cheltuielilor publice. Această solicitare, deși pare strictă, reflectă o abordare bugetară preventivă, care în contextul politic al României poate fi percepută ca o măsură neobișnuită, chiar revoluționară, deoarece inversează logica obișnuită de a cheltui mai întâi și de a căuta finanțarea ulterior.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEÎn cadrul analizelor efectuate, s-a stabilit că pentru a acoperi costurile totale ale măsurilor salariale, sunt necesare aproximativ patru miliarde de lei. Din această sumă, un miliard de lei reprezintă o lipsă identificată în calculele legate de sectorul sănătății. Experții de la Comisia Europeană au constatat o discrepanță între metoda utilizată pentru estimarea impactului financiar și textul efectiv al proiectului de lege, în special privind salariile din sănătate.
Diferența, estimată la aproximativ un miliard de lei, trebuie clarificată de către autoritățile naționale: dacă este deja inclusă în impactul bugetar total sau dacă, în realitate, cheltuielile vor fi și mai mari.
În același timp, se discută posibilitatea extinderii contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) și la veniturile din pensii. În prezent, CASS se aplică doar porțiunii de pensie care depășește 3.000 de lei, o măsură prevăzută să rămână în vigoare până la 31 decembrie 2027.
Cum va obține România un miliard de euro pentru creșterea salariilor?
Proveniența de la Bruxelles sugerează o prelungire sau o extindere a acestei contribuții, ceea ce ar putea genera noi venituri de compensație. Totuși, pentru moment, aceasta rămâne doar o variantă în discuție, fără a avea caracterul unei decizii oficiale adoptate.
Un alt element esențial al cererii Comisiei Europene este solicitarea unui calendar clar și detaliat pentru plătirea arrelor salariale datorate personalului didactic.
Magistrații așteaptă cu interes această programare, deoarece orice întârziere sau incertitudine în plăți ar putea afecta negativ bugetul local și ar putea duce la supraîncărcarea cheltuielilor, chiar dacă baremele salariale au fost concepute inițial pentru a rămâne în limita bugetului negociat.
De asemenea, s-a observat că valoarea de referință utilizată în unele calcule a scăzut la 4.000 de lei, un factor care intră direct în ecuația bugetară și influențează ratingul internațional al țării, un aspect care nu poate fi neglijat în evaluarea sostenibilității financiare.
Cum poate România să financieze creșterea salariilor fără să înfrângă regulile
Scenariul inițial, discutat cu representații din Bruxelles, prezicea un impact bugetar suplimentar de aproximativ opt miliarde de lei. Totuși, în urma negocierilor cu reprezentanții „familiilor ocupaționale” – un termen folosit pentru a descrie syndicatele și organizațiile angajaților – costul proiectului a crescut semnificativ, ajungând la circa doisprezece miliarde de lei.
Această creștere a fost atribuită, în parte, la inflexibilitatea demonstrată de către aceste grupuri în negocieri, lucru care a dus la concluzia că, în absența concesiuni, „țara merge în direcția greșită”.
Comisia Europeană consideră, deci, necesară o măsură de compensare bugetară: diferența de aproximativ patru miliarde de lei trebuie să fie acoperită prin venituri suplimentare, generate simultan cu aprobarea legii de salarizare sau, preferabil, înainte de ea. În acest sens, ideea că „banii vor fi găsiți mai târziu” nu mai este acceptată ca sursă validă de finanțare.
Autoritățile naționale trebuie să ofere garantii concrete și verificabile, nu doar promisiuni viitoare, pentru a evita riscul unui deficit bugetar necontrolat și pentru a menține credibilitatea în fața partenerilor internaționali.
