Consilier AUR din Cluj s-a luptat cu jandarmii în timpul unui protest din Piața Victoriei

AUR‑ul spune că violențele nu au fost spontane?

În data de 16 septembrie 2026, publicația G4 Media a adus în atenția publicului prezența activă a unui reprezentant al partidului AUR în cadrul mișcării de protest inițiate de oieri în Piața Victoriei din București. Personajul central al acestei revelații este Adrian Vlad Stețca, consilier județean din Cluj, care s-a alăturat demonstranților în prima linie, participând la evenimentul desfășurat cu o zi înainte, pe 15 septembrie 2026.

Prezența sa nu a rămas neobservată, deoarece imaginea capturată în timpul manifestării îl arată pe politician stând într-un grup dens de indivizi, dintre care doar o mică parte erau efectiv ciobani.

În fotografia respectivă, Stețca ține în mână un smartphone, cu care înregistra evenimentele, iar poziția sa sugerează o interacțiune fizică iminentă sau deja în curs cu un jandarm, gestualizând o posibilă împingere.

Anterior desfășurării protestului neautorizat, consilierul AUR își anunțase intenția prin intermediul rețelei sociale Facebook, postând un mesaj concis în care declara că delegația se află în capitală pentru a contesta pașnic măsurile considerate nedrepte, adoptate de către conducerea executivă, pe care el le numea „guvernanți”. Această declarație inițială, care promitea o mișcare liniștită, contrastează puternic cu dinamica incidentelor apărute ulterior.

Într-un efort de justificare a prezenței sale în prim-planul agitației, Stețca a explicat că scopul său era de a susține cauza comunității pastorale și de a semnalize împotriva nedreptăților percepute, nu doar pentru această breaslă specifică, ci pentru întreaga populație românească.

Narativul oferit de politicianul AUR accentuează ideea că violențele nu au fost spontane, ci rezultatul unei infiltrații deliberate. El susține că persoane străine de grupul de oieri au fost plasate strategic pentru a crea tensiuni, menționând explicit faptul că a observat chiar jandarmi îmbrăcați în haine civile, care ar fi încurajat escaladarea conflictului.

Oamenii au atins pragul de toleranță.

Atmosfera era încărcată de emoții intense.

Am asistat direct la modul în care anumite figuri, inclusiv forțe de ordine în civil, instigau la reacții violente, a relatat Stețca, subliniind rolul unor instigatori ascunși în mulțime.

Contextul politic al zilei de 15 septembrie a fost marcat și de o altă inițiativă a formațiunii AUR. În timp ce protestul oierilor se desfășura în piață, partidul organiza evenimentul „Ziua porților deschise” la sediul său, situat în imediata apropiere a locului unde se acumulau demonstranții.

Dezbaterile s-au intensificat în mediul politic?

Liderul național, deputatul George Simion, a transmis un mesaj public în acea zi, apelând la calm și identificând prezența provocatorilor, la moment în care primele ciocniri începeau abia să se manifeste vizibil în spațiul public.

Reperarea incidentelor s-a extins și în afara cadrului strict al protestului, generând o serie de reacții și consecințe administrative.

Jandarmeria a prezentat un bilanț detaliat la finalul manifestației, consemnând sancțiuni contravenționale în valoare totală de 46.000 de lei și deschiderea a trei dosare penale pentru fapte săvârșite în timpul tulburărilor.

Distrugerile materiale produse în Piața Victoriei au determinat primarul Sectorului 1 să sesizeze autoritățile competente pentru stabilirea responsabilităților financiare.

Deputatul PNL, Robert Sighiartău, a avansat teza conform căreia susținătorii lui Călin Georgescu s-ar fi amestecat în protestul oierilor, declarând că acesta este protejat de o parte din structurile statale.

Dezbaterile s-au intensificat și în mediul politicii locale și centrale. Primarul general Nicușor Dan a fost criticat aspru de jurnalistul Tudor Chirilă, care l-a numit „țeparul suprem”, criticând atât președintele, cât și pe George Simion pentru gestionarea crizei.

Senatorul Ciprian Ciucu a intervenit pentru a clarifica cine trebuie să administreze astfel de evenimente și cine va suporta costurile reparațiilor, afirmând că primarul nu ar trebui să fie implicat direct în gestionarea imediată a protestelor care iau amploare.

Ministerul Agriculturii a încercat să ofere o perspectivă tehnică fermierilor, asigurându-i că există deja tratamente disponibile pentru exportul animalelor, condiționat de vaccinarea acestora, iar alte soluții terapeutice se află în faza de negociere. Discuțiile de la Cotroceni au produs un prim rezultat concret: fermierii au fost convinși să aștepte instalarea unui nou guvern, reținându-se posibilitatea unei deplasări la Bruxelles cu 4-5 autocare dacă nu se vor adopta măsuri satisfăcătoare.

Cu aproximativ o săptămână înainte de deflagrarea incidentelor, unul dintre organizatorii protestului oierilor anunțase retragerea sa, anticipând că ciobanii vor fi folosiți ca „masă de manevră”, un proces pe care îl denumea „Ciobaniada”. Printre cele mai recente dezvoltări se numără și identificarea unui individ considerat instigator, surprins cu un pistol în mașina sa, element care complică și mai mult povestea conflictului din Piața Victoriei.

Toate aceste elemente contribuie la portretul complex al unei zile de protest care a depășit cadrul unei simple manifestații pașnice, implicând actori politici, forțe de ordine și o comunități locale într-un lanț de evenimente cu reverberații multiple.