Dan și Bolojan, reacții împărțite după ce S&P a ținut România la limita categoriei de investiții

Ce spun Cotroceniul și Victoria despre rating?

Standard & Poor’s a confirmat vineri statutul de credit suveran al României, păstrând notarea la nivelul „BBB-/A-3”, o poziție situată chiar la limita inferioară a categoriei de investiții, cu o perspectivă care indică o tendință negativă. Această decizie a stârnit comentarii contrastante din partea celor doi lideri ai puterii, președintele Nicușor Dan și prim-ministrul Ilie Bolojan, care au oferit interpretări distincte asupra implicațiilor politice și economice ale raportului publicat pe 2 octombrie.

În timp ce șeful statului a privit menținerea ratingului ca pe o validare a stabilității macroeconomice și a încrederii investitorilor internaționali, premierul a folosit ocazia pentru a sublinia fragilitatea situației actuale și pentru a acuza opoziția social-democrată de o criză instituțională generată prin comportament iresponsabil. Nicușor Dan a transmis pe Facebook că România își menține reputația de partener fiabil în planul investițiilor, demonstrând o economie care emite semnale clare de echilibru.

Președintele a subliniat că acest succes este rodul unei discipline financiare riguroase aplicate de întreaga societate, dar a emis și un avertisment ferm: decizia agenției de rating nu trebuie tratată ca un pretext pentru relaxare. El a insistat ca clasa politică să pună stabilitatea economică pe primul plan, depășind interesele partizane pentru a asigura continuitatea direcției economice corecte.

Care sunt cifrele guvernării în criză?

De cealaltă parte, Ilie Bolojan a pus accentul pe performanțele concrete ale executivului, argumentând că ratingul a fost salvat tocmai datorită respectării angajamentelor, în ciuda unei crize politice profunde. Premierul a atacat direct PSD-ul pentru declanșarea „iresponsabilă” a blocajului actual, invocând evaluarea S&P care subliniază capacitatea unui guvern cu atribuții limitate de a menține cursul economic.

Conform datelor prezentate de Bolojan, agenția a notat pozitiv susținerea unui buget de investiții publice de 8,5% din PIB.

În plus, absorbția fondurilor din PNRR a depășit pragul de 90% pentru granturi și a atins 95% pentru împrumuturi, cifre ce arată o execuție avansată a proiectelor europene.

Cât de mari sunt presiunile pe buget?

Premierul a detaliat și latura bugetară, evidențiind o tăiere a deficitului de aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără oprirea fluxului de investiții. Acestea din urmă au totalizat 97 de miliarde de lei în primele opt luni, depășind cu 25 de miliarde nivelul din perioada similară a anului anterior.

Pe de altă parte, Bolojan a remarcat o scădere a cheltuielilor de personal cu aproape 9 miliarde de lei în ultimele 14 luni.

În contrast, costurile cu dobânzile pentru datoriile din trecut au continuat să crească: statul a achitat 42 de miliarde de lei în primele opt luni, cu 8,9 miliarde mai mult decât anul trecut.

Ceriscuri aduce blocajul politic?

Avertismentele premierului s-au concentrat pe pericolele unui blocaj politic prelungit.

Bolojan a afirmat că România riscă să piardă încrederea finanțatorilor, iar eforturile de până acum ar deveni inutile, făcând imposibilă convingerea investitorilor că țara este încă „frecventabilă”.

El a atras atenția asupra riscului unor decizii economice luate în grabă, amintind avertismentul S&P privind posibilele „compromisuri de politică publică suboptime, adoptate în ultimul moment”.

Ce avertismente serioase aduce raportul S&P?

Concluzia sa a fost că viitorul executiv trebuie să mențină disciplina bugetară și să evite cheltuielile nesustenabile, formând rapid un guvern stabil care să garanteze că România nu deviază de la traseul economic.

Raportul S&P Global Ratings subliniază că, deși progresele în reducerea deficitului și atragerea fondurilor europene sunt recunoscute, menținerea ratingului se bazează și pe așteptarea formării unui guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027–2028. Agenția avertizează că un blocaj prelungit poate periclita consolidarea fiscală, poate majora costurile de finanțare și poate accentua vulnerabilitățile externe.

Prognoza economică indică o contracție de 0,5% a PIB-ului în anul curent, urmată de o revenire în 2027. Calificativul „BBB-” marchează ultima treaptă înainte de zona de risc speculativ, iar perspectiva negativă arată că riscul unei retrogradări rămâne activ.