Imaginea uniformă a sistemului educațional se aplică cu adevărat peste tot?
Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fost ministru al Educației și Cercetării, a spus în emisiunea „Viitor pentru România” de la Prima News că ideea că tinerii nu sunt interesați de cariera didactică nu se potrivește cu realitatea. În schimb, a explicat, sistemul de învățământ este foarte atractiv pentru cei care doresc să obțină titularizarea — și asta se vede clar în raportul dintre numărul candidaților și cel al posturilor disponibile.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEÎn anii trecuți, numărul persoanelor care au depus candidatură pentru posturi didactice a depăşit nu doar normele titularizabile, ci chiar și cele totale. Această tendință s-a menținut constant, indiferent de disciplină — inclusiv în materii de obicei considerate mai greu atractive, precum matematica și fizica. În aceste specialty, au fost mai mulți tineri să încerce să obțină o postă prin titularizare decât numărul locurilor efectiv oferite.
Totuși, rectorul a avertizat că această imagine uniformă nu se aplică peste tot. Există disbalanțe reale în distribuția profesorilor, mai ales în unele specializări și zone geografice. În localitățile mici și în mediul rural, unele discipline pot rămâne fără candidați, în timp ce în cele mari orașe, interesul pentru posturile didactice este semnificativ mai mare.
Această disparitate între oferta și cerere, în funcție de domeniu și locație, necesită — conform lui Daniel David — un mecanism mai eficient de alocare a resurselor umane în învățământ.
Referitor la evaluarea elevilor, fostul ministru a criticat modelul actual al Evaluării Naționale de la sfârșitul clasei a VIII-a, considerându-l prea restrâns. A explicat că concentrarea exclusiv pe două discipline nu reflectă adecvat misiunea gimnaziului, care este să dezvolte opt competențe cheie la elevi. Fără standarde naționale clare de evaluare, devine greu să se determine dacă obiectivele educaționale sunt îndeplinite uniform în toate părțile tarii.
Un alt punct de preocupare a fost caracterul punctual al examenului. David a avertizat că o zi nefortunată pentru un elev poate influența semnificativ accesul său la liceul dorit, ceea ce pune în discuție echitatea sistemului.
Examenul punctual rămâne o mare problemă pentru candidați!
În acest context, a sugerat posibilitatea ca examenul de admitere la liceu să funcționeze ca o „a doua șansă”, pentru autantă cât metodologia de aplicare ar fi corectă și transparentă.
Totuși, el a propus și o alternativă: o Evaluare Națională mai complexă, care să includă mai multe discipline și să evalueze mai profund competențele-cheie. În acest scenariu, ar fi responsabilitatea liceelor să establească ulterior disciplinele și ponderile specifice fiecărei specializări, în funcție de nevoile și obiectivele programelor de studii.
În legătură cu începutul noului an școlar, Daniel David a insistat pe necesitatea unei reforme practice și bine implementate. A subliniat că orice schimbare în sistemul de educație trebuie să urmeze prin aplicare concretă, nu doar prin intenții sau discuții.
Reforma, a spus el, nu are sens dacă nu este acompaniată de măsuri eficiente de execuție, monitorizare și ajustare în funcție de feedback-ul primit din teren.
Singura cale spre un sistem mai echitabil și eficient este prin acțiuni concrete, bine planificate și constante în timp.


