Ce măsuri sunt necesare pentru a limita cheltuielile și datoria?
Alexandru Nazare a anunţat că a prezentat la şedinţa Guvernului datele actualizate privind efectele Legii privind responsabilitatea fiscală.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEMinistrul Finanțelor a făcut acest lucru după ce Eurostat a indicat un nivel al datoriei publice de 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026.
Nazare a declarat că, în această situație, Ministerul Finanțelor trebuie să notifice executivul și să explice consecințele bugetare.
Depășirea acestui prag necesită norme suplimentare pentru limitarea cheltuielilor și reducerea treptată a datoriei. În termeni practici, guvernul are constrângeri mai stricte asupra noilor angajamente bugetare, atâta timp cât indicatorul rămâne peste 60% din PIB.
De asemenea, Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte măsurile necesare în acest context.
Am prezentat astăzi, la reuniunea Guvernului, situaţia actualizată privind implicaţiile Actului Fiscal responsabilitatea bugetară-bugetară, deoarece ultimele date Eurostat arată că datoria publică a României a atins 60,1% din PIB la sfârşitul primului trimestru din 2026.
Depășirea acestui prag activează norme suplimentare pentru controlul cheltuielilor și reducerea treptată a datoriei, iar Ministerul Finanțelor are obligația legală de a informa Guvernul atunci când pragurile stabilite prin lege sunt depășite și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare Alexander Nazare, potrivit ZF.
Estimările prezentate de ministrul finanțelor indică o posibilă continuare a creșterii datoriei publice pe termen scurt. Nivelul ar putea atinge 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028. Potrivit lui Alexander Nazare, revenirea ulterioară la o direcție descendentă depinde de menținerea căii de reducere a deficitului bugetar.
Ce efecte pe termen lung vor avea deciziile de astăzi?
Ministrul a subliniat că deciziile luate astăzi au efecte care se extind pe parcursul mai multor ani, nu doar asupra bugetului următor.
Estimările actuale arată că datoria publică ar putea atinge 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmată de o traiectorie descendentă treptată, dar numai cu continuarea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar.
Acesta este motivul pentru care deciziile pe care le luăm astăzi sunt eficiente pentru mai mulţi ani, nu doar pentru bugetul anului următor, a declarat şi ministrul.
România este deja pe o cale de ajustare europeană convenită. Pentru 2026, deficitul calculat prin metodologia ESA este estimat la 6% din PIB.
Acest nivel ar urma să apară după un deficit de 7,9% înregistrat în 2025 și de 9,3% înregistrat în 2024, prezentat de ministru ca un record negativ.
Datele privind deficitul sunt relevante pentru evoluția datoriei, deoarece reducerea dezechilibrului bugetar este condiția menționată pentru temperarea în continuare a creșterii datoriei publice. România are deja o cale de ajustare europeană convenită.
Pentru 2026, deficitul ESA este estimat la 6% din PIB, după un rezultat de 7,9% obținut în 2025 și după înregistrarea negativă de 9,3% în 2024, concluzionează demnitarul.
