Dungaciu, despre contractul SRI cu Digi România: „E o decizie politică

SRI și Digi: O mutare politică?

Pentru că acel comitet e un comitet politic, a transmis Dungaciu.

Prim-vicepreședintele AUR a mai declarat că „și dacă ar fi făcut o SRI-ul teoretic, decizia este tot politică”.

„S-au mai făcut lucruri de genul acesta” De asemenea, el a mai precizat că „mai sunt oameni în țara asta care au mai făcut lucruri de genul ăsta”.

Cred că a fost o mare greșeală strategică implicarea unor instituții de forță în această poveste.

Pentru că nu face decât să strânească o tensiune inclusiv la nivelul comunicării publice. Nu poți să arăți cu degetul, să încerci să muți vina în halul acesta, a mai menționat Dungaciu.

Contractul în valoare de 196 de milioane de euro, încheiat de SRI cu Digi România este pentru dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM.

Este decizia SRI cu Digi România una politică?

Aceasta este destinată securității cibernetice, finanțată prin Instrumentul european SAFE.

Joi, Serviciul Român de Informații a explicat că utilizarea instrumentelor europene pentru investiții în capacitățile industriale de apărare, inclusiv prin programul SAFE, este una dintre direcțiile stabilite prin Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030.

Contractul dintre SRI și Digi România a stârnit o dezbatere publică intensă, nu doar din cauza valorii sale considerabile, ci și a naturii proiectului. Platforma LLM (Large Language Model), similară cu ChatGPT, este prezentată de SRI ca un instrument esențial pentru a consolida securitatea cibernetică a României.

Experții atrag atenția asupra faptului că astfel de modele pot fi utilizate pentru analiza de date, detectarea amenințărilor online și chiar pentru dezvoltarea de contramăsuri proactive.

Cu toate acestea, utilizarea unei astfel de tehnologii ridică și probleme legate de confidențialitate, supraveghere și potențialul de abuz.

Finanțarea prin Instrumentul european SAFE, destinat investițiilor în capacitățile industriale de apărare, sugerează o orientare strategică a guvernului în direcția consolidării securității naționale prin intermediul tehnologiei.

Se pune însă întrebarea dacă o astfel de investiție ar fi trebuit realizată prin intermediul unei companii private precum Digi România, sau printr-o entitate de stat, cu o mai mare transparență și control public.

Este decizia cu Digi România una politică?

Dan Dungaciu, prin declarațiile sale, subliniază caracterul politic al deciziei de a încheia acest contract. Argumentul său se bazează pe faptul că orice decizie implicând instituții de forță este inevitabil influențată de considerente politice, mai ales într-un context pre-electoral.

Critica lui Dungaciu se concentrează pe modul în care SRI a gestionat comunicarea publică a acestui contract, acuzând instituția că încearcă să transfere responsabilitatea asupra altora.

Această abordare, potrivit lui Dungaciu, generează tensiuni și erodează încrederea publicului.

Observatorii politici notează că implicarea SRI în proiecte comerciale, chiar și cu scopuri de securitate națională, poate crea un precedent periculos și poate alimenta suspiciuni cu privire la independența și imparțialitatea serviciilor de informații.

Mai mult, contractul a fost semnat într-un moment sensibil, în plină campanie electorală, ceea ce amplifică percepția unei motivații politice din spatele acestei decizii.

Această situație necesită o analiză atentă a modului în care SRI gestionează relația cu sectorul privat și a modului în care comunică public deciziile sale.