Firmă românească în spatele campaniei online împotriva opoziției din Serbia

56 de pagini au publicat mult conținut video scurt!

O societate din România stă în spatele campaniei digitale împotriva opoziției din Serbia

Toate aceste anunțuri au fost publicate imediat după ce au fost convocate voturile, dar au fost ulterior eliminate de Meta deoarece nu fuseseră etichetate corect ca având un caracter politic.

Această situație a fost adusă în atenția publică pentru prima dată de Bezbedan Balkan, un forum sârb dedicat securității cibernetice.

În total, 56 de pagini au fost identificate de BBC, iar acestea au difuzat cel puțin 91 de reclame pe platformele Meta în perioada cuprinsă între mijlocul lunii septembrie și mijlocul lunii octombrie. Aceste pagini funcționează ca identitate publică pentru reclamele plătite, care pot conține text, imagini sau materiale video și sunt concepute să ajungă la publicuri-țintă situate dincolo de sfera de influență organică.

Partidele politice au obligația de a declara cheltuielile lor electorale, în timp ce alte organizații terțe trebuie să notifice Agenția pentru Prevenirea Corupției înainte de a efectua plăți pentru campanii digitale.

Totuși, nicio astfel de organizație nu a fost înregistrată în acest caz.

Sam Jeffers, fondatorul organizației de transparență politică Who Targets Me, a explicat pentru BBC că achiziția de reclame permite atingerea unei audiențe mult mai largi decât cea obținută prin distribuție organică, oferind posibilitatea de a viza categorii demografice specifice prin mesaje direcționate.

Majoritatea paginilor au fost create în perioada 9-10 septembrie, exact când a fost anunțată campania electorală. Acestea foloseau imagini de profil generate cu inteligență artificială și nume care sugereau comunități de interes general, nu organizații politice.

Denumirile erau variate, de la „Mirosul curții bunicii” la „Subiecte de conversație pentru pauza de cafea”. Reclamele erau îndreptate împotriva studenților, vizând frecvent liderii mișcării studențești și prezentându-i ca violenți sau neglijenți. În unele cazuri, candidații erau acuzați de abuz de putere sau de utilizare incorectă a fondurilor, fără a prezenta dovezi.

De asemenea, într-o țară cu o populație majoritar creștin-ortodoxă, un videoclip viral s-a concentrat asupra credinței musulmane a Sanela Ramadanovic, o candidată din opoziție, difuzat în octombrie cu legenda provocatoare: „Ea, să conducă Serbia?”.

Secțiunile de comentarii ale acestor materiale erau pline de sute de mesaje pline de ură.

BBC a reușit să identifice trei dintre cele peste 12 persoane care apar în videoclipurile scurte. Printre ele se numără câțiva animatori pentru copii din zona apropiată de București.

Cine deține Bmobile SRL? Andrei Bușe!

O femeie a confirmat că era persoana dintr-un clip, dar a menționat că nu a dat acordul pentru folosirea imaginii sale și nu știa originea materialelor.

O altă persoană identificată pare a fi un consilier județean ales, membru al partidului AUR (Alianța pentru Unirea Românilor). Deși am încercat să îl contactăm, nu am primit nicio răspuns.

În ceea ce privește compania Bmobile SRL, aceasta este deținută de Andrei Bușe, conform datelor din Registrul Comerțului.

Firmă, specializată în marketing digital și media online, a fost înființată în 2005 în Craiova. Datele oficiale arată că societatea a avut activitate financiară în anii 2024 și 2025. O pagină Facebook numită „Juzna pruga” a difuzat reclamele menționate mai sus, iar Meta a eliminat 47 din acestea în ultima lună.

Toate materialele eliminate au fost plătite în moneda românească, deși moneda nu indică neapărat locația advertiserului. Paginile sunt administrate din România și Franța, conform Bibliotecii de reclame Meta.

Legătura cu politica românească devine vizibilă prin faptul că Victor Ponta, fost prim-ministru și candidat independent la alegerile prezidențiale din mai 2025, a fost client al Bmobile. Potrivit analizei Expert Forum, bazate pe datele oficiale de finanțare a campaniilor, compania a primit aproximativ 960.000 de euro (echivalentul a 5,13 milioane de lei) pentru serviciile prestate în campania online a lui Ponta.

Relatia dintre Ponta și președintele sârb Aleksandar Vučić este una de apropiere politică: fostul premier român a devenit consilier onorific al lui Vučić în 2016 și a obținut cetățenia sârbă în ianuarie 2018.

Ultima sa vizită la Belgrad a avut loc în 2025, ocazie în care s-a întâlnit cu Donald Trump Jr.

Contextul alegerilor în Serbia este marcat de tensiuni sociale la nivel record.

Au avut loc incidente violente, inclusiv atacul unor bărbați mascați asupra unui grup de tineri cu obiecte contondente în fața unei secții de votare din Panciova.

Partidul de guvernământ a susținut că mama lui Vučić ar fi fost agresată pe stradă în Belgrad.

În acest scenariu, o forță politică emergentă, Lista Studenților, are șansa de a pune în pericol puterea autoritară consolidată de Vučić de aproape un deceniu și jumătate, perioadă în care a ocupat diverse funcții, de la prim-ministru la președinte.