Fostul ministru al Educației explică de ce reformele nu scad analfabetismul funcțional

Ce înseamnă această dinamică negativă pentru sistemul educațional?

Paradoxul sistemului educațional din România a fost pus în evidență recent de un vechi responsabil al sectorului, care a subliniat de ce eforturile constante de modernizare nu reușesc să erodeze rata alarmantă a analfabetismului funcțional. Mircea Dumitru, fost vicepreședinte al Academiei Române și fost ministru al Educației, a oferit o perspectivă critică asupra datelor prezentate de fundația Friedrich Ebert Stiftung (FES) România.

Această instituție a semnalat o escaladare cu 14% a problemelor de bază în citire, matematică și științe în rândul tinerilor din țara noastră, o tendință observată pe parcursul ultimilor zece ani.

Situația este oarecum surprinzătoare dacă luăm în considerare că, în aceeași perioadă, România a trecut prin multiple schimbări de conducere la ministerul învățământului. Guvernele succesive au aprobat legi noi, au lansat strategii ambițioase — inclusiv planul „România Educată” — și au alocat sume considerabile din fonduri europene. S-a intervenit direct asupra Evaluării Naționale și a curriculumului pentru ciclul gimnazial, măsuri luate explicit pentru a îmbunătăți performanțele elevilor în testele PISA. Totuși, indicatorii sugerează o mișcare contrară așteptărilor, indicând o deteriorare continuă a calității pregătirii școlare.

Mircea Dumitru interpretează această dinamică negativă drept un simptom al unei defecțiuni structurale profunde.

Potrivit analizei sale, intervențiile anterioare au fost fie insuficiente pentru a produce schimbări sustenabile, fie, în anumite contexte, pur formaliste, fără a aduce valoare adăugată reală.

Expertul atrage atenția asupra disparităților majore dintre mediul urban și cel rural, aspect care reflectă nu doar o inegalitate în calitatea predării, ci și o lipsă acută de omogenitate a standardelor educaționale.

Care sunt disparitățile majore pe care le-a evidențiat expertul?

Într-un sistem ideal, locul geografic în care un copil își petrece timpul de studiu nu ar trebui să fie un factor decisiv pentru a evita capcanele analfabetismului funcțional.

Faptul că, timp de un deceniu, țara a înregistrat o creștere a acestui fenomen, în loc de o reducere, demonstrează că mecanismele interne ale școlii românești funcționează defectuos la nivel fundamental.

Datele furnizate de analiza FES detaliază această realitate îngrijorătoare prin comparația directă dintre rezultatele din 2025 și cele din 2015. Raportul evidențiază o creștere de 14 puncte procentuale a cotei elevilor români care se încadrează sub limita competențelor esențiale în testele PISA. Deși atât România, cât și media generală a statelor membre ale OCDE au înregistrat o scădere similară a scorurilor la matematică, citire și științe în intervalul menționat, poziția României rămâne sistematic inferioară mediei internaționale.

Conform testelor administrate în 2025, aproximativ 38,5% dintre elevii cu vârsta de 15 ani din România nu ating nivelul 2 de competență în niciuna dintre cele trei discipline evaluate. Acest procent echivalează cu aproape patru din fiecare zece elevi care nu dovedesc stăpânirea abilităților de bază, indiferent dacă este vorba despre calcule matematice, înțelegerea textelor scrise sau noțiuni științifice.

Pentru a pune în context această cifră, în anul 2015, proporția celor sub nivelul 2 era de aproximativ 24,3%, ceea ce confirmă o agravare de circa 14 puncte procentuale.

La nivel european, doar Cipru și Bulgaria prezintă o pondere mai ridicată în 2025, cu valori de 43,5% și respectiv 41,9%. Media OCDE se stabilizează la 19,7%, înregistrând o creștere de aproximativ 7 puncte procentuale față de referința din 2015.

La cealaltă extremă a spectrului performanței, progresul este la fel de modest.

Cine sunt cele două țări europene cu performanțe similare?

Cota elevilor de 15 ani care obțin rezultate excepționale, situându-se pe nivelurile 5 sau 6 ale scalei PISA, a avansat minim în ultimul deceniu. Dacă în 2015 acest segment reprezenta 4,1% din total, în 2025 valoarea a urcat la 4,8%.

Această cifră este de peste două ori mai mică decât media înregistrată de țările OCDE în 2025, o medie care a suferat, la rândul ei, o scădere de câteva puncte procentuale față de anul 2015.

Analiza FES România precizează că, în ceea ce privește elevii aflate pe scarile superioare ale competențelor PISA, doar 4,8% dintre tinerii de 15 ani din România au atins aceste praguri ridicate. Acest procent înregistrează o creștere marginală față de 2015, când valoarea era de 4,1%.

În cadrul Uniunii Europene, formată din 27 de state (UE27), România se clasează printre țările cu cele mai reduse ponderi de elevi excelenți, împărțind această poziție defavorabilă cu Bulgaria și Grecia.

Media agregată a țărilor membre ale OCDE a atins 11,9% în anul 2025, în scădere față de 15,3% cât se înregistra în 2015.

Aceste date consolidă teza conform căreia sistemul educațional românesc se confruntă cu o criză de calitate, nu doar de cantitate, necesitând o repensare radicală a abordării actuale.