George Simion a susținut un miting AUR la Bruxelles alături de europarlamentarul polonez Grzegorz Braun

Ce schimbări majore a suferit cariera lui Braun până în 2025?

În centrul atenției politice internaționale s-a plasat recent o vizită a președintelui Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, în capitala belgiană. Liderul formațiunii naționaliste românești a luat parte la o adunare organizată la Bruxelles, având ca scop principal exprimarea solidarității față de Călin Georgescu.

Fostul candidat la funcția de președinte al României în cursul anului 2024 se află în prezent în custodia justiției, fiind reținut în arest preventiv în urma unor investigații penale inițiate pe baza unor acuzații de corupție.

O altă cauză judiciară distinctă îl privește pe Georgescu, unde acesta Prezența lui George Simion la acest eveniment nu a trecut neobservată, fiind însoțit de o figură controversată a scenei politice europene: europarlamentarul polonez Grzegorz Braun.

Imaginea cu liderul AUR, care invita colegii săi din coaliția de dreaptă să transmită mesaje de sprijin pentru Georgescu, a fost difuzată pe canalul oficial al ramificației belgiene a partidului.

În cadrul acestei înregistrări video, Simion a menționat explicit doi deputați europeni provenind din Belgia și Cipru, în timp ce, în planul secund, se contura silueta recunoscută a lui Braun.

Grzegorz Braun, având vârsta de 59 de ani, este o personalitate ușor identificabilă datorită plasturelui negru aplicat permanent pe ochiul stâng. Actualul reprezentant al Confederației Coroanei Poloneze (KKP) în Parlamentul European, post pe care îl deține din anul 2024, s-a impus prin poziții extrem de vehemente. Profilul său ideologic include un susținere fermă a Rusiei, o opoziție tenace față de Ucraina, atitudini antisemite, o opoziție constantă față de mișcările LGBT, avort și vaccinuri, alături de o puternică orientare eurofobă.

Cariera politică a lui Braun a cunoscut schimbări semnificative până în anul 2025, perioadă în care era membru al formațiunii de extremă dreaptă Confederația Libertății și Independenței (KWiN). Separarea de această structură a survenit în contextul unei dispute privind alegerile prezidențiale. Braun a refuzat să acorde sprijin candidatului Slawomir Mentzen, anunțând intenția de a-și lansa propria candidatură. Rezultatul a fost obținerea a 6% din voturi în primul tur de scrutin.

În runda finală, el a decis să susțină candidatul conservator Karol Nawrocki, care a devenit ulterior președintele Poloniei.

Relația dintre Braun și instituțiile de stat a fost tensionată, Parlamentul European fiind obligat să îi ridice imunitatea parlamentară de minimum șase ori în cei doi ani de mandat, la solicitarea autorităților poloneze. Acestea îl acuzau de incitare la ură și de negaționism istoric. Printre cele mai cunoscute afirmații ale sale se numără negarea existenței camerelor de gazare din lagărul de exterminare Auschwitz, situat pe pământ polonez.

De asemenea, el a contestat versiunea conform căreia, în timpul Pogromului de la Jedwabne, din data de 10 iulie 1941, când țara era sub ocupația nazistă, cetățeni polonezi au ucis evrei.

De asemenea, el a contestat versiunea conform căreia, în timpul Pogromului de

Aceste declarații publice au generat critici din partea aproape întregii clase politice de la Varșovia.

Un moment de mare impact a avut loc pe 12 decembrie 2023, când Braun, încă în calitate de deputat în Seimul polonez, a stins o menoră – simbolul sărbătorii evreiești Hanuka – folosind un stingător de incendiu, direct în sala parlamentului din Varșovia. Justificându-se, a afirmat că „oamenii care participă la cultul satanic ar trebui să se rușineze”.

Pe planul relațiilor interpersonale, Braun a avansat teorii conform cărora relațiile dintre persoanele de aceeași sex sunt incriminate, comparând într-un interviu homosexualitatea cu pedofilia și propunând flagelarea ca formă de pedeapsă.

Într-o altă declarație, a descris actul sexual între parteneri de același sex drept „foarte riscant”, menționând că acesta „duce la moarte prematură” și „sporește riscul apariției a tot felul de boli”.

După ce Rusia a invadat Ucraina în luna februarie 2022, Braun a adoptat o poziție clară în favoarea Moscovei. Acesta a exploatat creșterea nemulțumirilor din rândul cetățenilor polonezi, legate de prezența numeroșilor refugiați ucraineni. O altă mișcare controversată a avut loc luna trecută, când Braun a publicat un video în care lovește cu un ciocan un monument polonez consacrat soldaților Armatei Insurgente Ucrainene (UPA).

Conform platformei media Notes from Poland, UPA a fost o grupare de partizani din al Doilea Război Mondial, care a luptat împotriva Uniunii Sovietice, dar a fost și responsabilă de masacrarea civililor polonezi.

Braun a argumentat că monumentul, care fusese vandalizat anterior de persoane necunoscute, ar trebui demolat deoarece „jignește memoria victimelor genocidului ucrainean împotriva polonezilor” și „glorifică nazismul”.

Acest incident se înscrie în contextul tensiunilor recente dintre guvernele din Varșovia și Kiev, concentrate asupra interpretării istoriei celui de-al Doilea Război Mondial și, în special, asupra persistenței omagiilor aduse UPA pe teritoriul Ucrainei. În paralel, pe data de 11 octombrie 2026, Braun a distribuit pe rețeaua sa de Facebook un mesaj video al liderei formațiunii ultra-naționaliste SOS România, eurodeputata Diana Șoșoacă.

Mesajul inițial era destinat unui miting de solidaritate cu Călin Georgescu, organizat la Varșovia, subliniind astfel legătura dintre acțiunile de sprijin ale diferitelor aripi ale spectrului politic de dreapta din Europa.