ICCJ confirmă interdicția de 3 ani pentru Fritz: impact sever, dar poate lucra în privat

Ce s-a întâmplat în noiembrie 2020 cu Dominic Fritz?

ICCJ a validat sancțiunea pentru Dominic Fritz: trei ani fără funcții publice, deși instanța recunoaște severitatea măsurii.

Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat joi motivarea detaliată a hotărârii din 18 iunie, prin care a decis definitiv că Dominic Fritz, liderul USR, este în conflict de interese administrativ. Deși au trecut aproape patru luni de la pronunțarea inițială, instanța supremă a explicat astăzi raționamentul juridic din spatele interdicției de a ocupa funcții publice timp de trei ani.

Judecătorii au admis că această măsură are un impact considerabil asupra vieții politice a fostului primar al Timișoarei, dar au subliniat că ea nu îi anulează dreptul fundamental de a-și desfășura activitatea profesională în sectorul privat.

Cazul se referă la o situație specifică din noiembrie 2020, când Dominic Fritz, în calitate de primar, a aprobat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care a avut ca beneficiar un consilier local din partea USR. Acest consilier fusese, în același an, unul dintre susținătorii financiari ai campaniei electorale a lui Fritz, având datorie față de politician suma de 25.000 de lei.

Agenția Națională de Integritate (ANI) a identificat această discrepanță ca fiind un conflict de interese administrativ, argument susținut cu succes în fața instanțelor.

În timpul dezbaterilor procesuale, Dominic Fritz a insistat asupra faptului că sancțiunea aplicată este extrem de grea și îi afectează grav traiectoria politică.

El a arătat că nu este vorba doar despre pierderea funcției de primar, obținută prin vot popular, ci și despre rolul său de președinte al unui partid majoritar din Parlament.

Conform calculelor sale, interdicția de trei ani l-ar exclude din cursa electorală pentru alegerile locale și parlamentare programate în 2028, pentru cele europarlamentare din 2029 și pentru prezidențialele din 2030.

ICCJ recunoaște impactul sever al sancțiunii!

Deoarece anul 2031 nu include alegeri, prima șansă de a reveni în arena electorală ar fi în 2032, o perioadă pe care Fritz o consideră disproporționată în raport cu natura faptei săvârșite.

ICCJ a luat în calcul aceste argumente, recunoscând că efectele sanctiunii sunt reale și intense.

Curtea a enumerat consecințele directe: întreruperea unei cariere politice active, imposibilitatea de a candida pe o perioadă lungă, afectarea rolului de lider de partid și străpungerea adusă imaginii publice a politicianului.

Cu toate acestea, instanța a punctat că interdicția este temporară și nu elimină capacitatea lui Fritz de a lucra.

Conform articolei 25, alineatul (2), din Legea nr. 176/2010, persoana sancționată își poate continua activitatea profesională în mediul privat sau poate ocupa funcții publice care nu necesită depunerea declarațiilor de avere și de interese, conform prevederilor din articolul 1 al aceleiași legi.

Judecătorii au mai adăugat că severitatea impactului nu stă doar în imposibilitatea temporară de a candida la funcții eligibile. Această limitare o consecință naturală și previzibilă pentru oricine acționează în conflict de interese într-o astfel de poziție. Prin urmare, impactul, deși sever din punct de vedere politic și electoral, nu atinge nivelul de gravitate excepțională care, în doctrina Curții de Justiție a Uniunii Europene, ar putea justifica eliminarea sancțiunii doar pentru că fapta nu a fost extrem de gravă.

Fritz a mai susținut că există circumstanțe atenuante care ar trebui să fie luate în calcul. El a menționat că aprobarea PUZ-ului a fost o acțiune formală, deoarece documentația era deja completă și legală la momentul semnării. De asemenea, a argumentat că viceprimarii nu fusese încă aleși la începutul mandatului, ceea ce făcea imposibilă delegarea atribuțiilor, și că nu s-a dovedit un folos material concret sau o vătămare specifică a interesului public.

În Curtea a reținut că Dominic Fritz a acționat știind perfect că este debitor față de creditorul care beneficia indirect de actul administrativ. Această calitate de dator fusese declarată public în propria sa declarație de avere. Istoricul instanței a subliniat că această cunoaștere clară a conflictului de interese distinge fundamental cazul lui Fritz de cel al unui alt ales care ar fi putut invoca ignoranța existenței conflictului.

Astfel, decizia finală menține interdicția de trei ani, echilibrând gravitatea sancțiunii cu necesitatea protejării principiului legalității în administrarea afacerilor publice.