Ilie Bolojan a cerut sprijin pentru bugetul UE în discursul cu Ursula von der Leyen

Ce provocări de securitate regională au fost în centrul discuțiilor?

În cadrul adunării statutare a Partidului Popular European, care a avut loc joi în capitala belgiană, șeful interimar al Guvernului român, Ilie Bolojan, a purtat o serie de negocieri cu cele mai înalte autorități ale Bruxelles-ului. Printre interlocutorii săi s-au numit Manfred Weber, care conduce PPE, și Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene. Aceste ședințe au acoperit starea actuală a țării, obiectivele continentului și provocările economice și de apărare cu care se luptă blocul.

Culture picks

Curs valutar BNR: Euro și lira se scumpesc, dolarul scade pe 14 octombrie 2026MedLife lansează Spitalul Copilului și Adolescentului și extinde serviciile medicaleNicușor Dan și Iliana Iotova, discuții de urgență privind atacurile rusești în Marea NeagrăCreierul activ la 30 și 80 de ani: cum să-l menții în formă zilnic și prin sport

Conform declarației oficiale a puterii executive, prim-ministrul a expus viziunea Bucureștiului, accentuând necesitatea unei administrații responsabile, a ducerii la îndeplinire a reformelor și a cheltuirii prudente a banilor publici. O temă centrală a fost viitorul buget al Uniunii.

Reprezentanții Executivului au subliniat că România pledează pentru un buget care să garanteze fonduri suficiente pentru coeziune și politică agricolă comună, dar și pentru investiții masive în transporturi, rețele de energie și mobilitate militară.

O altă problemă critică tratată la acest eveniment a fost prețul ridicat al energiei și efectele sale asupra activității economice europene. S-a arătat că scăderea costurilor și limitarea vulnerabilității la fluctuațiile prețurilor la combustibili cer acțiuni imediate pentru protecția cetățenilor și a companiilor, dar și strategii pe termen lung, prin creșterea producției proprii, extinderea conexiunilor și diversificarea surselor de aprovizionare.

Bolojan a menționat că România poate oferi o contribuție esențială la securitatea energetică a continentului, în special prin exploatarea zăcămintelor de gaz din Marea Neagră. Estimările indică că, începând cu anul 2027, țara noastră ar putea deveni cel mai mare producător de gaz natural din UE. Exploatarea acestui potențial, combinată cu progresul în energia nucleară și modernizarea infrastructurii, ar putea diminua dependența de exterior și ar putea consolida puterea economică a regiunii.

Cum poate România asigura securitatea energetică a Europei?

Securitatea regională a fost, de asemenea, în centrul discuțiilor. În acest context, șeful interimar a descris provocările din zona Mării Negre și eforturile României de a apăra granița estică a blocului și obiectivele esențiale.

Atacurile cu drone la adresa navelor comerciale, inclusiv în apele teritoriale române, pun în evidență necesitatea întăririi capacităților de supraveghere și a cooperării europene pentru protejarea traficului maritim.

România susține întărirea Flancului Estic și continuarea sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova, se menționează în comunicatul Guvernului.

În ceea ce privește extinderea UE, poziția României este una de susținere a parcursului european al Chișinăului și al Kievului, precum și a procesului de integrare a țărilor din Balcanii de Vest. O extindere condiționată de îndeplinirea criteriilor de aderare ar putea aduce stabilitate și siguranță în toată zona, subliniază Executivul.

Potrivit sursei oficiale din București, condusă încă de Bolojan, România va păstra dialogul cu partenerii din Europa pentru a apăra interesele naționale, a întări securitatea energetică și regională și a construi o economie europeană mai competitivă. Autoritățile au distribuit și imagini din eveniment. În fotografia colectivă, Bolojan se află pe rândul doi, la o distanță vizibilă de șefa Comisiei.