Ilie Bolojan: Cu golanii e greu să faci treabă, dar în toate partidele sunt oameni raționali

Cum a privit Bolojan funcționarea coaliției anterioare?

Ilie Bolojan, actualul șef al PNL, a subliniat recent necesitatea unei renovări profunde a clasei politice, afirmând că formațiunile parlamentare trebuie să prezinte electoratului figuri noi și de o calitate superioară. Acest apel a fost lansat în contextul evaluării rezultatelor din 2024, perioadă marcată de un vot masiv împotriva sistemului politic existent.

Liderul liberal a insistat asupra ideii că, dacă nu se vor aduce schimbrile necesare, riscul ca următorul scrutin electoral să repete scenariul unui respingeri ample a actanților tradiționiși rămâne foarte mare.

Interviuierat la Sinaia, în cadrul evenimentului „Summitul Rethink România 2026 – O viziune pentru România”, Bolojan a oferit detalii despre dinamica complexă a colaborărilor interpartidiste. El a recunoscut existența unor personalități raționale în fiecare tabără politică, persoane cu care negocierea devine fluidă și productivă. Totuși, fostul prim-ministru a accentuat dificultatea majoră de a coopera eficient cu acei politicieni pe care îi numește „golanii”, descriind procesul de lucru cu aceștia ca fiind extrem de laborios și plin de obstacole.

Perspectiva sa asupra funcționării coaliției anterioare a fost una rememorativă, bazată pe experiențele locale dobândite anterior la Oradea, unde a gestionat alianțe mai restrânse, inclusiv cu UDMR și PSD. Bolojan a povestit cum, în mediul orădean, o relație armonioasă cu reprezentanții UDMR îi atrăgea eticheta de „cel mai mare UDMR-ist din PNL”, demonstrând capacitatea de a transcende granițele ideologice stricte prin respect reciproc.

Această viziune a fost transpusă la nivel național, unde a încercat să mențină o conduită corectă față de toți partenerii dintr-o structură de guvernanță formată din patru partide, o configurație pe care o consideră intrinsec complicată datorită istoriei conflictuale și a tensiunilor personale dintre lideri.

Deși a adoptat o atitudine de mediator, dorind să rezolve divergențele prin dialog, Bolojan a observat o discrepanță deranjantă între discursul intern și cel public. Partenerii de coaliție acceptau frecvent propunerile sale în ședințele închise, dar apoi se întorceau în spațiul public pentru a le critica agresiv. Exemplul emblematic a fost gestionarea deficitului bugetar. Măsurile de plafonare a cheltuielilor au avut un succes relativ, dar restructurarea propriu-zisă a bugetului de stat a generat conflicte majore, deoarece implică decizii nepopulare și complexe.

Fostul șef al Guvernului a susținut că, fără aceste ajustări structurale, orice viitoare administrație va avea dificultăți în a echilibra conturile statului, indiferent de ideologia la putere.

Analizând perioada 2022-2025, Bolojan a identificat o lecție crucială: fragmentarea excesivă a coalițiilor poate duce la o paralize operativă. Când multiple formațiuni cu agende diverse încearcă să impună stabilitate, dar se anulează reciproc acțiunile, rezultatul final este o livrare deficitară a promisiunilor.

Această ineficiență a contribuit la consolidarea sentimentului antipolitic, generând un val antisistem semnificativ, pe care Bolojan îl caracterizează ca fiind, în esență, un semnal de avertizare trimis către clasa politică.

Un aspect central al intervenției sale a fost importanța restructurării interne a partidelor. Bolojan a arătat că anumite grupări politice vor fi dispuși să renunțe la privilegii și să se transformeze radical doar sub presiunea ultimatumului, adică „cu spatele la zid”.

De ce e crucială restructurarea internă a partidelor?

El a avertizat că, dacă electoratul percepe cinci partide ca fiind imersate în lupte interne sterile, fără realizări concrete, va construi inevitabil o alternativă nouă.

Liderul PNL a exprimat încrederea că acest lucru este fezabil, condiționat de aducerea în prim-plan a unor persoane competente, capabile să țină pasul cu evoluțiile sociale.

Dacă politica nu se adaptează la ritmul timpurilor, aceasta riscă să fie înlocuită de către realitate și cetățeni.

Motivația acestei reforme nu este strict electorală, ci patriotică.

Bolojan a evocat scenariul Greciei, condusă de Alexis Tsipras, ca exemplu a ceea ce ar trebui evitat: o guvernare care duce la o formă diferită și, în cele din urmă, la o criză profundă.

Obiectivul este salvarea țării, nu doar câștigarea unui proiect politic momentane.

Final, Bolojan a analizat mecanismele pierderii încrederii cetățenilor în instituțiile statului.

Pe un fundal de scepticism total, alimentat de diverse mijloace de informare, fie ele organizate sau haotice, publicul tinde să creadă cele mai negative aspecte despre politica.

Totuși, el a identificat cauzele principale ale acestei desprinderi: crearea de așteptări irealizabile. De-a lungul anilor, sfera politică a promit constant lucruri care nu puteau fi îndeplinite. Această gap între promisiuni și realitate constituie, în opinia sa, cel mai periculos factor în erodarea legitimității instituționale, mai mult decât orice alt element extern.