Va fi readusă în Parlament Legea Integrității?
Legea Integrității a fost readusă în agenda parlamentarului în urma unei decizii ale Curții Constituționale României, care a constatat parțială neconstituționalitate a normei, concentrându-se în special asupra prevederilor legate de publicarea declarațiilor de avere ale funcționarilor publici. Această situație a apărut în momentul în care termenul pentru absorbția fondurilor din Planul Național de Reziliență și Rezistare (PNRR) se apropie rapid, iar riscul de a pierde o sumă semnificativă de financiare externe rămâne activ.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEAlexandru Dimitriu, deputat al Uniunii Salvării României (USR), a anunțat că va propune o serie de modificări în cadrul comisiei Juridice, cu scopul de a corecta punctele criticate de instanța constituțională. El a precisat că amendamentele au fost depuse aproximativ trei ore înainte de a face declarațiile publice și au ca scop restaurarea transparenței, considerată de CCR o componentă esențială a legitimității legii.
Conform declarărilor sale, propunerea USR nu își propune să reveleze detalii individualizate despre bunurile deținute de demnitari, ci să asigure o formă de prezentare a averilor care să respecte toate cerințele formulate de Curtea Constituțională în opinia ei majoritară.
În loc să se publiceze adresele sau descrierea detaliată a imobilelor și terenurilor, propoziția USR sugerează că ar trebui să se afle doar valoarea totală a acestora, grupată în categorii sau praguri de preț. Scopul este să se evite exposarea detaliilor care pot priva de confidențialitate, menținând în același timp un mecanism de verificare a evoluției patrimoniale în timp.
O nouă șansă pentru Legea Integrității?
Deputatul a subliniat că nu e de interes ce proprietăți exacte deține un funcționar, ci cât a variat fortuna lui de la un an la altul și dacă această modificare poate fi justificată prin veniturile lícite obținute.
El a adăugat că această abordare permite controlul nejustificărilor de bogatie fără a înceta dreptul la viață privată, echilibrando transparența cu protecția datelor personale. De asemenea, a remarcat că versiunea propusă de USR ar putea depăși testul de constituționalitate, deoarece elimină elementele care au dus la decizia CCR, păstrând totuși esența reformei: monitorizarea integrității funcționarilor publici printr-un sistem clar și verificabil.
Dacă Legea Integrității va fi adopta în forma revizuită și va trece cu succes atât scrutinul parlamentarului, cât și verificarea de conformitate constituțională, România ar putea evita pierderea de 770 de milioane de euro din fondurile PNRR. Această sumă reprezintă o parte vitală din finanțările destinate modernizării infrastructurii, sănătății și educației, iar pierderea ei ar avea consecințe grave pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea țării.
Deputatul USR a concluzionat că reforma nu trebuie abandonată, ci ajustată, pentru a deveni atât eficace, cât și legală.


