Va Klaus Iohannis reuși să rezolve criza salariilor publice?
Legea privind salarizarea publică întâmpină blocaje în Parlament, iar termenul crucial din PNRR se apropie.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEGrupurile tehnice ale partidelor politiche s-au întâlnit astăzi la Palatul Cotroceni pentru a analiza definitiv proposta de lege privind salarizarea în sectorul public.
Scopul inițial era ca proiectul să fie adopțat în această săptămână, având în vedere că termenul stabilit în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) expiră pe 31 august.
Totuși, conform informațiilor obținute de Cotidianul, discuția de azi nu a dus la nicio clarificare. Reprezentanții participați au caracterizat situația cu expresia „case closed”, indicând lipsa de progres semnificativ.
Deși USR și PNL au exprimat, în principiu, acordul cu baza proiectului – prevedând doar ajustări minore – PSD și UDMR au declarat că nu sunt pregătiți să susțină versiunea actuală a textului legislativ. În lipsa unui consens politic necesar, autoritățile au decis să abandoneze misiunea de a adopta legea în termenul prevăzut.
Mâine, președintele Klaus Iohannis va avea o întâlnire decisivă cu liderii parlamentari: Ilie Bolojan (președintele Senatului), Sorin Grindeanu (președintele Camerei de Deputați), Dominic Fritz (președintele USR) și Kelemen Hunor (președintele UDMR). Scopul acestei discutii este de a evalua posibilitatea de a relancia procesul legislativ sau de a confirma abandonarea proiectului.
Radu Burnete, consilierul prezidențial pentru probleme economice, a explicat după ultima reuniune a liderilor partidelor la Cotroceni că forma finală a legii salarizării va fi depusă doar dacă există un acord clar între toate formațiile politique. El a declarat: Astăzi, liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care respectă în principiu toate obligațiile internaționale ale României și îndeplinește condițiile fiscale necesare.
Totuși, în absența unui consens, cele quatre partide se angajează să nu depună niciunul proiectul legii salarizării. Această poziție reflectă dorința de a evita o adopție unilaterală care ar putea duce la blocaje ulteriore în aplicare.
Va fi adoptată legei privind salarizarea publică înainte de scadența PNRR?
Comisia Europeană a exercitat presiune suplimentară pe guvern, cerând adoptarea de măsuri compensatorii pentru a acoperi impactul fiscal suplimentar generat de noua lege de salarizare.
Inițial, impactul estimat era de 8 miliarde de lei, dar Bruxelles consideră că suma necesară ajunge la 12 miliarde de lei pentru a asigura salarizarea corectă a bugetarilor.
Diferența de 4 miliarde de lei trebuie acoperită prin venituri suplimentare, iar Comisia sugerează ca aceste măsuri să fie aplicate odată cu legea salarizării, sau, de preferat, înainte de ei.
Una dintre propunerile principale ale expertilor de la Bruxelles este extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) peste pensiile care depășesc 3.000 de lei. Actualmente, această contribuție de 10% este aplicată doar până la un certain prag și are termenul de expirare stabilit la 31 decembrie 2027. Extinderea ei ar putea genera venituri semnificative, în linii generale compatibile cu cerințele comisiei.
De asemenea, Comisia a semnalat o discrepanță între calculul impactului financiar și textul efectiv al proiectului de lege, în special privind salariile din sistemul sănătății. Această diferență este estimată la aproximativ 1 miliard de lei. Experții de Bruxelles au insistat ca măsurile compensatorii destinate să adună 4 miliarde de lei suplimentare să fie adoptate concomitent cu legea salarizării, iar ideal ar fi să le aplice înainte de ea, pentru a asigura finanțarea necesară.
În plus, autoritățile europene au cerut unui „calendar clar” pentru plata atrasurilor datorate magistraților, o problemă persistentă care afectează stabilitatea sistemului judiciar.
Ultima versiune a proiectului de legă salarizare, cunoscută din informațiile publicate în presă, pleacă de la o bază de 4.000 de lei, la care se aplică coeficienți variabili între 1 și 8, în funcție de grad, vechimă și responsabilități. Totuși, această structură a fost criticată sever de principalele confederări sindicale din țară.
Printre ele se numără Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Sindical.
Aceste organizații consideră că proposta actuală nu asigură creșteri adecvate salariilor și nu respectă standardele europene în domeniu. Legea rămâne deci blocată, iar viitorul ei depinde de capacitatea partidelor de a găsi un compromis în timp util.
