Ce urmează după condamnarea inițiativei?
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a exprimat dezacordul față de proiectul de lege privind unirea Basarabiei cu România, inițiat de partidul S. O.
Culture picks
Medicii rezidenți de la Constanța protestează împotriva gărzii neplătite
Ce este virusul Epstein-Barr și cum ne afectează sănătatea?
Criza guvernamentală intră în impas: PSD și USR nu cad de acord
George Simion a schimbat în ultimul moment decizia privind votul, susține Mohammad MuradS. România, condus de Diana Șoșoacă, considerându-l o manevră cu scop politic. Potrivit acesteia, o astfel de inițiativă are ca scop discreditarea ideii de unire, iar metoda propusă este una lipsită de realism.
„Nu putem să ne permitem să înaintăm propuneri legislative care nu sunt întemeiate pe o strategie coerentă și care riscă să dăuneze relației dintre Republica Moldova și România”, a afirmat ea.
Este unirea cu România o manevră politică?
Inițiativa legislativă în cauză a fost înaintată în Parlamentul României pe 14 aprilie și a primit avize negative din partea Guvernului, a Comisiei juridice și a Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților. În ciuda lipsei unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit pe 24 iunie, urmând să fie transmis Senatului pentru decizie.
Documentul prevede că Parlamentul României ar trebui să decidă asupra unirii cu Republica Moldova și cere Guvernului să demareze imediat negocieri cu autoritățile de la Chișinău.
Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a condamnat inițiativa, acuzând autoritățile de la București de a pregăti anexarea teritorială a Republicii Moldova. El a criticat politicienii din România pentru lansarea unei politici considerate imperialistă, care ar putea dăuna relațiilor dintre cele două țări.
Unirea Basarabiei cu România?
Maia Sandu a abordat subiectul unirii cu România și în alte ocazii, afirmând că ar susține ideea în cazul în care ar exista un referendum pe această temă. La Strasbourg, în luna mai, ea a menționat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea ca o alternativă pentru integrarea în UE, în cazul în care procesul de aderare ar stagna.
Un sondaj realizat de i Data a arătat că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova sunt în favoarea unirii cu România, în timp ce în România, sprijinul pentru unire este de aproximativ 72%.
La 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care România și-a exprimat disponibilitatea de a susține un demers de reunificare, în cazul în care cetățenii Republicii Moldova ar dori acest lucru.
