Marea Neagră sub amenințare: UE și România accelerează răspunsul de securitate

Cine a votat și ce s-a decis?

Instituțiile europene și autoritățile române au adoptat o poziție fermă și unitară, vizând consolidarea arhitecturii de securitate a Mării Negre. Reacția vine în urma unor incidente grave care au vizat nave civile și spațiul aerian.

Culture picks

Accident în Neamț: șoferiță a sărit în albia unui râu, doi copii rănițiSabotaj la Uzina Carfil: ucraineanul căutat de România, arestat la VarșoviaMirele a pus camere ascunse în cabană pentru a surprinde invitații în ipostaze intimeDerby-ul Clujului: CFR învinsă, scandal rasist și 4 goluri

Parlamentul European și Consiliul Suprem de Apărare a Națiunii au subliniat necesitatea unor măsuri riguroase, a unei colaborări mai strânse cu aliații NATO și a optimizării sistemelor de detectare a dronelor.

De asemenea, s-a insistat pe accelerarea lansării unui hub regional de securitate maritimă planificat de UE.

Deputații europeni au formalizat această decizie legislativă în data de joi, 22 octombrie. Proiectul de rezoluție a primit 432 de voturi în favoare, 52 împotrivă, iar 88 de parlamentari s-au abținut.

Legeatorii au condamnat sever loviturile letale recente de la coasta României și Bulgariei. Rusia a fost desemnată responsabilă pentru extinderea conflictului din Ucraina în partea vestică a Mării Negre. Aceste atacuri au fost caracterizate ca parte a unui model clar de escaladare rusă, implicând țintirea sistematică a navigației civile.

Mai mult, MEP-ii au solicitat UE și statelor membre să Declarația oficială menționează că, în urma atacurilor mortale recente, parlamentarii susțin o operațiune navală europeană. Ei subliniază că libertatea de navigație și securitatea maritimă sunt esențiale pentru flancul estic al NATO, regiunea Mării Negre și Delta Dunării. Rezoluția a îndemnat NATO să examineze inițiative dedicate Mării Negre, bazate pe discuțiile privind un proiect potențial numit „Black Sea Sentry”.

Ce riscăm acum?

S-a cerut, de asemenea, o cooperare mai apropiată între România, Bulgaria și Turcia. Statele membre ale UE, împreună cu NATO, ar trebui să ofere asistență suplimentară României și Bulgariei, concentrându-se pe detectarea și urmărirea timpurie a dronelor ostile.

MEP-ii au propus și utilizarea fondurilor nefolosite din instrumentul de apărare SAFE pentru a ajuta cele două țări să facă față amenințărilor regionale.

Între timp, Consiliul Suprem de Apărare a Națiunii s-a întrunit la Palatul Cotroceni. Președintele Nicușor Dan a președintat ședința în aceeași zi de joi.

Consiliul a evaluat escaladarea actuală și a implementat măsuri. Membrii au descris atacurile recente și încălcările spațiului aerian drept consecințe directe ale agresiunii Federației Ruse dincolo de granițele Ucrainei. Consilierii au notat că situația creează riscuri imediate, inclusiv amenințări la adresa vieții umane, accesului la porturile românești și infrastructurii energetice.

Aceste preocupări se aplică în special Zonei Economice Exclusive a României.