Este esențial să aprobăm legea chiar și după 31 august?
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a solicitat introducerea proiectului de lege privind salarizarea în dezbaterea parlamentară, chiar dacă această inițiativă este confruntată cu opoziție și amenințări de proteste majore din partea sindicatelor. El a exprimat această cerere în contextul începerii unei noi sesiuni parlamentare, programată pentru ziua de luni, 24 august 2026, argumentând că este esențial să se demonstreze fața Comisiei Europene și a agențiilor de rating că România detine, cel puțin, un proiect legislative în curs de discuție, chiar dacă nu este încă finalizat sau aprobat.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEPîslaru a subliniat că obiectivul principal nu este necesar să se atingă termenul de 31 august pentru aprobarea legii, ci mai ales să se trimită un semnal clar că autoritățile românești sunt implicite în procesul legislativ și că există o bază de discuție. El a avertizat că în lipsa unei astfel de demonstrații, există riscul de retrogradare a ratingului de către instituții internaționale, menționând că doar cu dificultețe au reușit să convingă agenția Moody’s să mențină ratingul la nivelul „Baa3”.
Fără un proiect în dezbatere, a explicat, partidele ar trebui să realizeze un „exercițiu” politic și să-l pună pe masă pentru a evita interpretări negative de către piețele financiare.
În declarațiile sale la Digi24, ministrul a insistat că trebuie să se arate Comisiei Europene că România are, cel puțin, un proiect de lege salarizare în desfășurare, indiferent de eventualele modificări pe care le-ar putea adăuga parlamentul. El a exprimat speranța că, chiar dacă unele părți nu sunt de acord cu formularea actuală, există posibilitatea ca alte forțe politice să ofere soluții mai bune, chiar sub forma de propuneri care să respecte plafonul de 12 miliarde euro sau chiar să-l reduză, ceea ce ar putea reprezenta, în cuvintele sale, un „miracol” pe care autoritățile nu au reușit să-l identifice până acum.
Opoziția la proiect provine din PSD și UDMR?
Pîslaru a confirmat că opoziția la proiect provine în principal din partea PSD și UDMR, menționând poziția clară a lui Kelemen Hunor, liderul UDMR, care a avertizat că legească ar putea duce la inechități salariale în sectorul public. Totuși, ministrul a respins aceste temeri, asigurând că textul legislativ nu prevede nicio reducere a salariilor și că eventuale probleme identificate inițial în domeniile sănătății și educației au fost deja rezolvate prin modificări ulterioare.
El a reluat referirea la un articol specific din proiectul de lege care garantează protecția salariilor, acordând astfel siguranță că nucleul remuneratoriu nu va fi afectat.
De asemenea, Pîslaru a sugerat o dimensiune politică a inițiativei, indicând că, de la concepție, acest proiect de lege a fost gândit ca un instrument de campanie adversă fața guvernului Bolojan. Această observație a fost făcută în continuare a unui mesaj pe care l-a lăsat incomplet, dar care insinua o intenție strategică mai largă, legată de contextul politic și electoral.
Lăsând această idee deschisă, ministrul a lădat ușa deschisă pentru interpretări privind motivațiile de fundamente ale推進ului legislativ, chiar în fața rezistenței sindicale și partideană.
