Ce a declarat deputatul pe Facebook?
Conflictul politic intensificat în jurul schimbărilor de la conducerea unităților de învățământ din județul Buzău a determinat deputatul Petre Emanoil Neagu, care a aderat recent la grupul parlamentar al Partidului Național Liberal (PNL), să își asume o poziție distinctă față de vechii colegi de partid. Noua afiliere, concretizată în luna aprilie a anului 2026 prin părăsirea taberei social-democrate, nu a împiedicat politicianul să critice deschis modoul în care s-au desfășurat operațiunile de înlocuire a directorilor.
Culture picks
Kelemen Hunor: Vechea coali coaliție nu mai are majoritate, vom lua o decizie
Kelemen Hunor: Coaliția veche e blocată, Mureșan ar trebui să demisioneze
Podul de 100 de metri de pe Olt: ecoductul care leagă munții fără mașini
Constantin Toma atacă Nicușor Dan: „Desemnează un premier acum, nu peste doi ani!Această mișcare, efectuată la scurt timp înainte de organizarea concursurilor naționale pentru ocuparea funcțiilor, a generat o serie de acuzații reciproce între PNL și PSD, fiecare tabără arătând cu degetul către cealaltă pentru politizarea excesivă a sistemului educațional.
Într-o declarație publică difuzată pe rețelele de socializare, mai precis pe pagina sa de Facebook, Neagu a subliniat importanța menținerii neutralității instituțiilor publice. El a explicat faptul că simpla apartenență la un grup parlamentar liberal nu echivalează cu validarea automată a tuturor deciziilor luate de organizația județeană PNL Buzău.
Pentru deputat, funcționarea corectă a statului se bazează pe competență, profesionalism și responsabilitate, valori care trebuie să guverneze activitatea oricărei instituții în beneficiul cetățenilor.
Accentul pus pe sectorul educațional este deosebit de puternic: școlile nu ar trebui să devină teren de luptă pentru interesele partidelor, iar posturile de conducere din domeniul învățământului nu trebuie tratate ca trofee politice.
Neagu argumentează că un parlamentar nu își pierde identitatea ideologică doar pentru că se alătură unui nou grup, iar lipsa de acord cu anumite practici nu impune obligația de a le susține public.
Prin urmare, el își asumă o delimitare clară de orice intervenție politică în managementul unităților școlare, considerând că educația necesită stabilitate, respect și prezența specialiștilor, nu a calculului electoral.
De ce a apărut această tensiune în Buzău?
Contextul acestei tensiuni provine din ultimele săptămâni, perioadă în care s-au înregistrat modificări semnificative atât la nivelul Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Buzău, cât și în conducerea mai multor licee și școli generale. O parte dintre directorii anteriori au fost demisi și înlocuiți cu aproximativ o lună înainte de startul concursurilor oficiale, un timing care a alimentat suspiciunile privind caracterul politic al manevrelor.
Liderii PSD din județ au criticat aspru PNL, susținând că schimburile de personal au fost dictate de considerente electorale.
Un punct central al disputei îl reprezintă destituirea fostei șefe a ISJ, Daniela Palcău, și numirea în locul acesteia a Ginei Manea, care a devenit noul inspector școlar general.
Social-democrații au avansat ipoteza că asupra fostei inspectoare au fost exercitate presiuni sistematice pentru a favoriza anumite persoane în procesul de numire și, în plus, pentru a o convinge să migreze la PNL.
Deși aceastea sunt acuzații formulate de conducerea PSD Buzău, ele nu sunt încă considerate fapte dovedite independent, ci păreri susținute de liderii formațiunii.
Reacția liberalilor a fost rapidă și contrariază. Adrian Mocanu, președintele PNL Buzău și tot deputat, a respins vehement criticiile venite din partea PSD și a lansat propria ofensivă publică. Strategia sa s-a bazat pe prezentarea unor dovezi vizuale, respectiv fotografii care surprindeau directori de școli și alte personalități din conducerea sistemului educațional participând la evenimente sau acțiuni organizate de PSD.
Prin acest gest, Mocanu a încercat să demonstreze că social-democrații au avut, de-a lungul anilor, o influență profundă asupra modului în care funcționa învățământul, invalidând astfel argumentul conform căruia PNL ar fi singura parte vinovată de politizarea sectorului.
