O nouă Roșia Montană în Apuseni. Galerii romane vechi de 2.000 de ani, în pericol din cauza forajelor după aur

Lucrările pot distruge în mod ireparabil galerii vechi înainte ca arheologii să

În Munții Wuseni, în Stanija, o companie minieră dorește să caute aur în zone care ascunde galerii vechi de aproape 2.000 de ani comparabile cu cele din Roșia Montana. Deși experții avertizează că rămășițele ar putea avea o valoare arheologică specială, compania a început săbușirea fără sfatul Directoratului pentru Cultură și fără o evaluare a impactului asupra mediului.

Unele lucrări au fost oprite după crize, dar pericolul nu a trecut.

O petiție Declic cere prim-ministrului Luca Niculescu să impună un moratoriu asupra proiectului minier, până când arheologii cercetă și inventariză galerii, iar statul determină ce trebuie protejat.

În Stânija, în comuna Buceș din județul Hunedoara, sunt păstrate galerii istorice miniere, pe care specialiștii le compară cu cele din Roșia Montana, un sit protejat de UNESCO.

Cu toate acestea, autoritatea de mediu a județului a aprobat perforarea unei companii miniere pe teren, fără sfatul Directoratului pentru cultură sau studiile de impact.

Lucrările pot distruge în mod ireparabil galerii vechi înainte ca arheologii să ne poată spune ce valorează.

Noi, semnatarii și semnatarii acestei petiții, vă rugăm să instituieți un moratoriu asupra mineritului în Stania: nu ar trebui să fie autorizată extracția, forjarea sau reînchiderea galeriei până când nu va fi inițiat un program național de cercetare arheologică care să stabilească în mod clar ceea ce trebuie protejat, spun inițiatorii petiției.

De asemenea, ei explică de ce se opun proiectului. Pentru că o companie de minerit exploatează un loc arheologic roman înainte ca arheologii să-l percheziționeze, conform normelor legale. Toate cele 13 platforme de foraj aprobate sunt în interiorul sitului.

Compania vrea, de asemenea, să redeschidă 20 de galerii vechi pentru a lua mostre și pentru a afla cât de mult aur este în munte.

În acest domeniu am găsit deja cel puțin șase galerii deschise și marcate de firmă, toate în altă parte decât cea menționată în documente.

Legea cere ca, înainte de orice lucrare pe un sit arheologic, terenul să fie

Legea cere ca, înainte de orice lucrare pe un sit arheologic, terenul să fie căutat de arheologi. Aici, compania nici măcar nu a cerut părerea culturii. Dacă acceptăm acest lucru în Stania, devine regula oriunde proprietatea stă în calea profitului, spun petiționarii.

Forarea este suspendată în acest moment, dar oprirea ar putea fi doar temporară. În octombrie, inspectorii de construcții au constatat că autorizația a fost eliberată ilegal fără consimțământul Direcției pentru cultură. Au oprit lucrarea și au anunțat o amendă de 70.000 lei.

Compania ar putea reîntoarce-le de îndată ce își completează documentația. El are deja aprobarea Direcției de Mediu de a percepe, chiar și noaptea. Până acum, compania a făcut două forajuri.

Un al treilea a fost început în albul unui pârâu, apoi abandonat fără a fi ascuns sau securizat. Cu alte cuvinte, există o gaură deschisă în pământ care poate reprezenta un risc pentru mediu și pentru siguranța umană. Următoarea etapă anunțată este reluarea galeriei minere vechi, multe dintre care se află în situri arheologice. Iar explorarea nu este un scop în sine: încearcă să determine dacă terenul poate fi exploatat și să se pregătească pentru deschiderea unei mine viitoare, arată campania Declic.

Inițiatorii petiției explică, de asemenea, ce arheologii ar putea găsi în vechile galerii. Răspunsul vine de la Muntele Roșu, în aceleași munți.

În vechile galerii s-au găsit plăci de lemn cu contracte de vânzare, împrumuturi și prețuri, roți de lemn romane pentru a trage apă din subteran, lămpi și instrumente romane.

Nu a existat încă o anchetă aprofundată la Stania.

Nu știm ce rămășițe ascunde galeria și de aceea nu trebuie să găsim până aflăm. Dacă valoarea galeriei este confirmată, ele devin o mărturie rară a modului în care romanii au extrait aur din Dacia acum două milenii.

În galerii existau deja bucăți de lemn, un jgheab pentru scurgerea apei și o farfurie pentru susținerea acestora, împreună cu tapisserie și ceramică, toate datează din epoca romană.

Odată distruse de mașini, minele nu pot fi mai percheziționate, arată inițiatorii petiției. Experții spun că locul merită protejat ca monument istoric.

Arheologii care au studiat zona pentru planul urban al municipalității au propus clasificarea sa, iar comitetele speciale ale Ministerului Culturii au aprobat propunerea în ianuarie 2026.