Parlamentul European cere operațiune navală UE în Marea Neagră după atacurile din apele României

Ce a decis Parlamentul?

Debatele de la Bruxelles au culminat joi cu adoptarea unei rezoluții care cere Uniunii Europene să examineze lansarea unei misiuni navale în Marea Neagră. Inițiativa legislativă vizează, totodată, accelerarea funcționării centrului de securitate maritimă situat în România și Bulgaria.

Această decizie vine în contextul unei zile încărcate, fiind publicată simultan cu ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care președintele Nicușor Dan a analizat împreună cu colegii din consiliu evoluțiile situației de securitate din zona Mării Negre.

Cât de concludent a fost votul final?

Votarea documentului a fost concludentă, cu 432 de deputați susținând textul, în timp ce 52 s-au opus și 88 au ales să se abțină.

În comunicatul oficial emis de Parlamentul European, se subliniază responsabilitatea Rusiei pentru atacurile împotriva navelor civile și pentru extinderea conflictului de agresiune împotriva Ucrainei spre vestul apei teritoriale.

Cum s-a escaladat tensiunea maritimă?

Instituita europeană condamnă ferm incidentele recente care au provocat pierderi de vieți omenești în largul țărmurilor Bulgariei și României, dar și nerespectarea repetată a spațiului aerian românesc.

Eurodeputații au identificat într-un model o escaladare sistematică a Moscovei, care a țintit constant transportul maritim civil. Textul rezoluției afirmă că Rusia rămâne principalul motor al deteriorării climatului de securitate din regiune.

De ce s-a criticat diplomația bulgară?

În ciuda recunoașterii eforturilor rapide ale echipajelor de salvare din România și Bulgaria, precum și a rolului jucat de poliția de frontieră și navele comerciale aflate în apropiere, parlamentarii au exprimat o îngrijorare semnificativă față de atitudinea guvernului bulgar.

Diplomația Sofiei a fost criticată pentru delegația bulgară, condusă de prim-ministrul Rumen Radev, a fost îndemnată să alinieze cererile de solidaritate cu partenerii la acțiuni concrete pe teren. Mai mult, s-a subliniat necesitatea ca Bulgaria să înceteze amânarea implicării sale în inițiativa NATO anti-dronă, axată pe capacitățile de apărare aeriană împotriva amenințărilor de nivel inferior.

Contextul include și refuzul Bulgariei de a contribui la achiziția de armament nou pentru Ucraina din fondurile europene destinate sprijinului militar.

De ce e necesară prezența navală UE?

În urma victimelor din ultimele incidente, se argumentează că UE și statele membre trebuie să dispună de o prezență navală activă în Marea Neagră.

Libertatea de navigație și securitatea pe apă sunt considerate elemente esențiale pentru protejarea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, al întregii regiuni negrene și al Deltei Dunării.

Care este invitația pentru NATO și UE?

Parlamentul a solicitat NATO să exploreze o inițiativă specifică bazată pe discuțiile actuale despre o posibilă „santinele” în Marea Neagră, punând accent pe o colaborare regională mai strânsă între Turcia, România și Bulgaria.

Rezoluția mai conține o invitație adresată statelor UE, în parteneriat cu NATO, de a susține România și Bulgaria în detectarea și urmărirea timpurie a dronelor ostile care puseseră în pericol traficul maritim. Se cere, de asemenea, operaționalizarea rapidă a centrului european de securitate maritimă, al cărui scop este consolidarea siguranței, protejarea infrastructurii critice și păstrarea mediului marin. O propunere financiară distinctă sugerează ca banii neutilizați din instrumentul SAFE să fie redirecționați pentru a ajuta cele două state vecine să gestioneze aceste provocări.

Ce buget se alocă protecției subacvatice?

Se insistă asupra faptului că viitorul buget multi-anual al UE trebuie să acopere o gamă largă de necesități în domeniul apărării, cu un focus special pe zona Mării Negre. În final, deputații au dorit ca UE și statele sale membre să își consolideze protecția și reziliența proiectelor subacvatice în derulare, inclusiv în sectorul telecomunicațiilor, transportului de energie și al cablurilor de date.

Acest lucru poate fi realizat prin intensificarea supravegherii maritime, a cooperării regionale și a mecanismelor de reacție imediată, conform sursei Agerpres.