Parteneriatul civil revine în discuție după decizia CCR privind legea integrității

Soluția există și este cunoscută, nu-i așa?

Parteneriatul civil revine în atenție publică în urma explicațiilor Curții Constituționale privind legea integrității, conform declarațiilor Asociației MozaiQ, organizație non-guvernamentală care promovează drepturile persoanelor LGBTI+ din România. Curtea Constituțională a motivat decizia sa prin care a anulat prevederi din legea integrității, subliniind că statul nu poate impune obligații juridice privind relațiile dintre partenerii necăsătoriți – indiferent dacă sunt de sex diferit sau de același sex – în absența unei recunoașteri și protecții legale a acestor uniuni.

Culture picks

Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCRAUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euroCiucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențeleBolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UE

Conform motivării, în lipsa unui cadru juridic care să definească clar ce constituie un cuplu și ce drepturi îi aparțin membrilor sale, autoritățile publice nu sunt în stare să evaluate obiectiv dacă două persoane trăiesc într-o relație asemănătoare cu cea dintre soți, iar orice apreciere în acest sens ar fi marcata de subiectivism.

MozaiQ reamintește că, în cadrul debatului privind noua legea ANI, parlamentarii au adoptat un amendament care extindea obligația de a depune declarații de avere și de interese și la „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” în raport cu un funcționar public sau un demnitar. Parteneriatul civil revine în atenție publică! Totuși, această prevedere a fost eliminată de Curtea Constituțională, care a explicat că, fără o lege care să recunoască și să protejeze uniunile de fapt, statul nu are legitimitatea să le alauge efecte juridice, nici să impună drepturi, nici obligații.

Curtea a subliniat că, în absența criteriilor legale clare, orice tentativa de a determina dacă două persoane formează un cuplu devine arbitrară și nerealizabilă din punct de vedere juridic.

Asociația MozaiQ insistează pe faptul că, prin propriile sale acte, statul român a ajuns la aceeași constatare pe care organizația și comunitatea LGBTI+ o susțin de ani: cuplurile necăsătorite nu au nicio existență juridică în România. Aceasta produce efecte devastatoare: partenerii nu pot moșteni unul de la altul fără testament, nu pot lua decizii medicale unul pentru celălalt, nu au acces garantat la vizită în spital în caz de boală sau urgență, și nu sunt recunoscute ca familie în raport cu nicio instituție publică sau privată.

Este absurd, a declarat Sergiu Marinescu, director de comunicare al MozaiQ, ca partenerul meu să fie obligat să declare avere și interese în raport cu un funcționar public, dar să nu aibă dreptul să mă viziteze în spital.

O lege clară ar defini totul?

Dacă asumăm responsabilități, trebuie să avem și drepturi.

Organizația subliniază că soluția există, este cunoscută, funcțională și aplicată în majoritatea statelor membri ale Uniunii Europene: parteneriatul civil.

O astfel de lege ar defini clar ce constituie un cuplu, cine face parte din el și ce drepturi și responsabilități derivă din această recunoaștere – exact „caracterizarea juridică” de care lipsește și pe care Curtea Constituțională a subliniat lipsa ei în motivarea sa.

România face parte dintr-un grup extrem de restrâns de state UE – alături de Slovacia și Bulgaria – care nu oferă niciun tip de recunoaștere legală pentru cuplurile necăsătorite, indiferent de orientarea sexuală.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, în România ar exista aproximativ 360.000 de cupluri necăsătorite. MozaiQ afirmă că parlamentul dispune deja de soluție necesară și că aceasta se află pe masă, sub formă de proiecte de lege privind parteneriatul civil, inclusiv inițiativa Pl-x 152/2.

Organizatia apelează la responsabilița decizienților să treacă de la discuții la acțiune, pentru a asigura egalitatea davanti la lege și dignitatea tuturor familiei, indiferent de structura sau orientarea sexuală a partenerilor.

Fără această recunoaștere, sute de mii de persoane rămân vulnerabile, fără protecție juridică în momentele critice ale vieții.