PNRR a modernizat România sau a dat bătăi economiei?
Dragoș Pîslaru a ieșit în fața criticilor care susțin că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a dat bătăi economiei României. Ministrul contrazice această narațiune, afirmând că instrumentul financiar a modernizat țara, transformând-o într-un stat mai eficient și echitabil.
Culture picks
Inter a învins Napoli 3-2 după ce a fost înfrânt 0-2 la pauză
Un sfert din tinerii români intenționează să plece în străinătate în următorul an
15 septembrie în comunism: între mirosul de gaz și rigoarea uniformei
Teza de doctorat a șefului SPP sub lupă: Comisia de Etică verifică originea lucrăriiPrintr-o declarație pe rețelele sociale, oficialul a subliniat că reformele structurale nu sunt menite să aducă câștiguri politice rapide. Scopul real este să aducă statul mai aproape de cetățeni și să repare disfuncțiile din sistemele publice.
Un punct dureros din argumentația sa este eșecul implementării legii salarizării. Această reformă majoră a rămas nerealizată, iar nerespectarea jalonului a costat România 770 de milioane de euro pierduți din bugetul PNRR.
Pîslaru admite că închiderea acestui capitol a fost dificilă, dar le-aruncă vina politicienilor care au pus interesele personale pe primul loc.
De când a preluat șefia Ministerului Muncii
De când a preluat șefia Ministerului Muncii, el susține că a demarat toate demersurile pentru a construi un cadru de salarizare corect.
Ministrul a A arătat că rezultatele sunt vizibile prin programele administrate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Situația este similară la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, unde s-au lansat reforme pentru a apropia serviciile sociale de populație și a adapta sistemul de muncă la realitățile actuale.
Concluzia intervenției este clară: în rolul său de coordonator național și în funcțiile anterioare de conducere a celor două ministere, Dragoș Pîslaru a atins integral toate țintele și jaloanele din PNRR. Pentru oficial, planul a demonstrat că poate genera schimbări substanțiale, justificând investiția masivă în infrastructură și servicii publice.