Polonia în criză: Nawrocki și Tusk se confruntă în disputa pentru putere

Reacția lui Nawrocki a fost imediată și spectaculoasă!

Un nou episod de tensiune politică și juridică se petrece în Polonia, unde relația dintre președinție și guvern s-a deteriorat drastic în jurul rolului și componenței Tribunalului Constituțional. Două figuri centrale ale acestei dispute, președintele Karol Nawrocki și premierul Donald Tusk, se confruntă deschis pentru controlul asupra proceselor de numire a magistraților și pentru definirea statului de drept în țară.

Evenimentele au izbucnit brusc în noaptea de vineri, 30 octombrie, când judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a emis o decizie prin care a suspendat pe o durată de o lună atât președintele Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, cât și adjunctul său, Bartłomiej Sochański. Această măsură a fost luate pe baza articolului 130 din Legea privind organizarea instanțelor judecătorești, care autorizează suspendarea temporară a unui magistraț când gravitatea acuzărilor cere retragerea imediată din activitate.

Korwin-Piotrowska a justificat pasul prin a acuzat Święczkowski că a împiedicat cinci magistrați aleși de Parlament să-și exercite funcțiile, că a încălcat regulile de repartizare a dosarelor și că a priorizat anumite cauze din motive politice.

Ea a subliniat că aceste acțiuni erau necesare pentru a proteja funcționarea corectă a instituției.

În urma deciziei, sediul Tribunalului Constituțional a devenit punctul focar al unor confruntări. În seara zilei, forțe mari de poliție antirevoltă au fost dispuse în jurul clădirii, unde susținătorii diferitelor tabere s-au ciocnit.

Conform informațiilor din presa locală, partizanii lui Święczkowski au tăiat o parte din gardul instituției folosind o unelte electrice, înainte ca polițiștii să le blocheze accesul în incintă.

Pe site-ul oficial al tribunalului a fost publicat un anunț despre suspendarea temporară a președintelui și adjunctului, fără a se specifica inițial cine a emis ordinul.

Ulterior, însăși Korwin-Piotrowska a confirmat pentru televiziunea publică TVP că ea a fost cea care a dispus măsura.

Reacția președintelui Karol Nawrocki a fost imediată și spectaculoasă. Acesta a întrerupt o vizită oficială în Senegal și a ordonat întoarcerea de urgență la Varșovia.

Datele de urmărire a zborurilor au confirmat că avionul prezidențial a schimbat direcția în plină zbor. Într-un comunicat publicat sâmbătă, 31 octombrie, Nawrocki a descris noaptea precedentă ca fiind o amenințare la adresa securității interne și a ordinii constituționale. El a anunțat convocarea unor consultări urgente cu reprezentanții partidelor parlamentare, cu scopul de a stabiliza situația și a restabili ordinea constituțională.

Președintele a cerut, de asemenea, retragerea poliției trimise de guvern în zona tribunalului și a susținut că instituția a fost preluată prin forță. El a menționat că a discutat cu Zbigniew Kapiński, președintele Curții Supreme, care a contestat legalitatea acțiunilor celor care au preluat controlul asupra tribunalului.

Pe latura opusă, guvernul condus de Donald Tusk a apărat intervenția ca parte dintr-un efort mai amplu de a restabili statul de drept și legalitatea în sistemul judiciar. Într-un mesaj pe platforma X, Tusk a scris: „Restabilirea statului de drept este datoria noastră. După anii de fărădelegi din timpul guvernării PiS, acesta este un proces dificil, uneori dureros, care necesită măsuri hotărâte. Nu există alternativă”.

Această poziție reflectă promisiunile electorale ale coaliției sale, care a promis să reformeze sistemul judiciar și să restabilească independența instanțelor după ce preluase puterea la sfârșitul anului 2023.

Opoziția, în special partidul conservator Lege și Justiție (PiS), a reacționat cu vehemență. Liderul său, Jarosław Kaczyński, a condamnat intervenția și a cerut președintelui să revină în țară pentru a apăra instituția. În fața sediului tribunalului, Kaczyński a declarat: „Începând de astăzi, Polonia a devenit un stat polițienesc, iar de aici drumul către autoritarism și apoi către totalitarism este direct”.

De asemenea, Zbigniew Kapiński a exprimat îngrijirea sa, calificând evenimentele drept o lovitură de stat, în timp ce guvernul respinge această caracterizare.

De asemenea, Zbigniew Kapiński a exprimat îngrijirea sa, calificând

Rădăcinile acestei crize se întind în timp. Conflictul privind componența și legitimitatea Tribunalului Constituțional a fost o problemă cronică în Polonia.

Guvernul anterior, condus de PiS, a fost acuzat că a politizat sistemul judiciar și a numit magistrați apropiați de putere. Aceste controverse au dus la un conflict cu Uniunea Europeană, care a blocat zeci de miliarde de euro din fonduri europene, invocând regresul democratic. După preluarea puterii, coaliția lui Tusk a contestat legitimitatea tribunalului, în special din cauza prezenței magistraților numiți în perioada PiS.

Executivul a refuzat să recunoască autoritatea instituției și a ignorat unele hotărâri ale acesteia.

Tensiunea s-a intensificat în primăvara acestui an, când Parlamentul polonez (Sejm) a început să umple locurile vacante din cadrul tribunalului. În martie, parlamentarii au ales șase magistrați, iar ulterior numărul nominalizărilor a ajuns la opt.

Conform legislației poloneze, magistrații Tribunalului Constituțional sunt aleși de Parlament, dar trebuie să depună jurământul în fața președintelui pentru a începe mandatul.

Karol Nawrocki a refuzat să primească jurământul a cinci dintre cei opt magistrați desemnați în acest an, invocând obiecții privind procedura de numire și calificările acestora.

Pentru cei șase aleși în martie, președintele a acceptat jurământul doar pentru doi dintre ei.

Administrația prezidențială a susținut că, la începutul mandatului lui Nawrocki, existau doar două locuri vacante și că Parlamentul nu a respectat principiul alegerii individuale a magistraților, prevăzut de articolul 194 din Constituție.

Majoritatea parlamentară a respins această interpretare, susținând că președintele nu are dreptul de a selecta pe care dintre magistrații aleși de Parlament să-i primească.

În consecință, cei cinci magistrați au organizat ceremonii de depunere a jurământului în clădirea Parlamentului, în prezența reprezentanților conducerii Sejmului și Senatului, precum și ai sistemului judiciar. Documentele au fost trimise administrației prezidențiale, dar atât Nawrocki cât și conducerea tribunalului au refuzat să recunoască această procedură alternativă. Astfel, acești cinci magistrați au rămas în centrul unei dispute privind dreptul de a-și exercita atribuțiile.

În contextul acestei dispute, instituțiile europene au urmărit de aproape evoluția situației.

O delegație a Comisiei de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei în domeniul dreptului constituțional, a purtat discuții cu autoritățile poloneze. La 13 octombrie, Comisia a publicat un aviz care susținea că președintele nu are drept de veto asupra magistraților aleși de Parlament. Totuși, aplicarea practică a acestor recomandări rămâne incertă, deoarece avizele nu au caracter obligatoriu juridic.

În paralel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o hotărâre prin care a cerut ca magistrații respectivi să poată ocupa funcțiile pentru care au fost aleși.

Bogdan Święczkowski a contestat autoritatea instanței europene de a emite o asemenea decizie.

În timp ce guvernul încearcă să impună o nouă componență a tribunalului, conducerea instituției și opoziția susțin că acțiunile executivului constituie o preluare forțată a puterii. Dezbaterile continuă să fie intense, cu ambele tabere care își apără pozițiile respective în fața presei și a publicului.