Raportul CSM privind starea justiției în anul 2025 va fi dezbăut la plenul CSM de joi, cu întârziere față de termenul

Într-o ședință anterioară, desfășurată pe 18 septembrie 2025

Raportul CSM pe 2025, un instrument esențial al justiției, dezbătut cu întârziere majoră

Culture picks

Ana Beatrice: Lipsă de vaccinuri pentru copii: părinții pe lista de așteptareMotorina se ieftinește, la o săptămână după ridicarea plafonării prețurilorÎnalta Curte decide azi dacă Guvernul plătește 5,2 miliarde lei restanțe salariale magistrațilorMoscova amenință NATO cu „consecințe catastrofale” după summit

Unul dintre cele mai relevante documente pentru sistemul judiciar românesc, Raportul privind starea justiției pe anul 2025, va fi supus aprobării Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în ședința de joi. Această dezbatere are loc la aproape șase luni după termenul legal impus pentru prezentarea sa în Parlament, o întârziere semnificativă care ridică semne de întrebare.

Funcția și importanța raportului

Acest raport reprezintă o analiză detaliată a activității sistemului judiciar și ar trebui să servească drept fundament pentru îmbunătățirea funcționării instanțelor de judecată și a parchetelor. Conform legislației în vigoare, CSM are obligația de a elabora anual două astfel de documente: unul referitor la starea justiției și un altul privind propria activitate.

Acestea trebuie transmise Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor, urmând ca ulterior să fie publicate atât în Monitorul Oficial al României, cât și pe site-ul oficial al CSM.

Judecătorul Cristi Danileț, fost membru al CSM, a subliniat importanța acestui raport pentru News. ro. El a explicat că scopul principal al acestei cerințe legale este de a responsabiliza sistemul judiciar prin creșterea transparenței și de a facilita colaborarea dintre diferitele puteri ale statului.

În esență, documentul ar trebui să sintetizeze aspectele pozitive și negative din justiție, oferind Parlamentului o bază solidă pentru discuții și eventuale modificări legislative sau alocări de fonduri.

Într-o ședință anterioară, desfășurată pe 18 septembrie 2025, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat o notă internă, trimisă magistraților cu opt zile înainte. Această notă, de două pagini, conținea propuneri referitoare la structura viitorului Raport privind starea justiției pentru anul în curs. Discuțiile purtate la jumătatea lunii septembrie, cu peste trei luni înainte de încheierea anului, sugerau că elaborarea documentului se afla pe un făgaș normal și că termenul legal de 15 februarie 2026 ar fi fost respectat.

Raportul CSM pe 2025, dezbătut cu întârziere majoră, ridică semne de întrebare!

Cu toate acestea, termenul limită a fost depășit fără ca Parlamentul să primească măcar un fragment din analiza activității justiției din 2025. Când va fi aprobat Raportul CSM pe 2025? Au trecut lunile martie, aprilie și mai, iar acum, la aproape șase luni după data scadentă, documentul este abia în faza de dezbatere internă în cadrul CSM.

Această întârziere este cu atât mai problematică cu cât, în prezent, Parlamentul se află în vacanță, ceea ce înseamnă că deputații și senatorii nu vor putea analiza raportul mai devreme de toamnă.

Fosta președintă a CSM, judecătoarea Elena Costache, a recunoscut importanța acestui raport în hotărârea adoptată pe 18 septembrie 2025. Ea a menționat că documentul este „deosebit de relevant pentru analize pe termen lung ale volumului de muncă din instanțe și parchete, având ca scop echilibrarea activității și optimizarea schemelor de personal”.

Lipsa acestui instrument vital la timp împiedică o astfel de analiză și, implicit, adoptarea măsurilor necesare.

Actualii membri ai CSM sunt conștienți de utilitatea raportului și critică anumite lacune legislative. Totuși, paradoxal, aceste aspecte ar putea fi discutate în Parlament doar dacă raportul ar ajunge la timp pentru a fi supus dezbaterii.

Legea nu specifică un conținut anume pentru acest raport, ceea ce a dus, în general, la elaborarea sa pe baza modelelor utilizate pentru rapoartele de activitate ale instanțelor.

Această lipsă de claritate ar putea fi, de asemenea, un factor care contribuie la întârzieri.