Reactorul 1 revine în funcțiune în jurul datei de 15 noiembrie

Când revine Cernavodă în funcțiune?

Autoritățile anunță o veste bună pentru sistemul energetic: unul dintre reactoarele nucleare ale Centralei de la Cernavodă ar trebui repornit în jurul datei de 15 noiembrie. Estimarea a fost comunicată de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, pe baza prognozelor hidrologice actuale și a tendinței de creștere a debitului Dunării în ultimele două săptămâni.

Oficialul a subliniat că calendarul exact rămâne dependent de evoluția condițiilor climatice și poate suferi modificări dacă prognozele se schimbă.

Mi-aș dori să înceapă de astăzi să funcționeze, dar nu se poate acest lucru.

Chiar dacă debitul Dunării este în creștere în momentul de față și a crescut semnificativ în ultimele săptămâni, ultimele 2 săptămâni, cel mai probabil putem să discutăm de două săptămâni ca fiind un termen realist, bazându-ne pe prognozele care există în momentul de față.

De ce s-a oprit Cernavodă?

Orice modificare a acestor prognoze poate să însemne o decalare a timpului, adică să pornim mai repede sau, din contră, să discutăm nu de două săptămâni, poate de 7-10 zile sau mai mult.

În jurul datei de 15 noiembrie, dacă trendurile, prognozele care sunt în momentul de față să mențin, ar trebui să avem un reactor care să pornească, a explicat Dumitru Chisăliță pentru Digi24.

Contextul acestei știri este critic: ambele unități ale centralei au fost scoase din funcțiune din cauza secetei severe care a afectat România în vara anului 2026. Unitatea 1 a fost deconectată la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a urmat pe 13 august 2026. Motivația oprirei a fost debitul extrem de redus al Dunării, care a periclitat alimentarea sistemelor de răcire a reactoarelor.

Această măsură a forțat țara să compenseze deficitul masiv prin importuri masive de energie electrică de pe piețele externe, la prețuri considerabil mai mari, pentru a acoperi consumul intern, în special în orele de vârf.

Cât de gravă a fost criza?

Punctul cel mai îngrijorant al crizei a fost atins pe 10 octombrie, când nivelul apei la Cernavodă a scăzut la cota de minus 259 de centimetri. Această valoare se află doar la trei centimetri peste limita critică operațională de minus 262 de centimetri, sub care pompele de alimentare nu mai pot funcționa corect.

În fața acestor valori minime istorice, când debitul la intrarea în țară a scăzut sub 1.200 de metri cubi pe secundă, Administrația Națională „Apele Române” a intervenit de urgență.

Autoritatea a suplimentat volumele de apă prin descărcări controlate din acumularea Iezer, situată pe valea Mostiștei, pentru a menține funcționarea sistemului de răcire.

În condiții normale de exploatare, cele două reactoare nucleare asigură aproximativ 20% din totalul producției naționale de energie electrică.

Oprimirea lor a generat o lovitură dură pentru sistemul energetic, care a trebuit să se bazeze pe importuri pentru a menține echilibrul între producție și consum.

Câtă energie produce Cernavodă?

Compania națională Nuclearelectrica a oferit asigurări tehnice ferme cu privire la starea instalațiilor, subliniind că oprirea prelungită nu a generat vulnerabilități operaționale.

Pe întreaga perioadă în care Unitățile 1 și 2 rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent.

Situația afectează exclusiv producția de energie electrică, a precizat Nuclearelectrica, arătând că reactoarele vor fi repuse în funcțiune doar în condiții de deplină siguranță.

Astfel, reluarea activității la Cernavodă reprezintă un pas esențial pentru stabilizarea sistemului energetic românesc.