Datele Salvați Copiii susțin urgența acestor măsuri!
România se pregătește pentru o reglementare radicală a prezenței digitale a tinerilor, după ce doi parlamentari ai PSD au anunțat intenția de a propune o lege care ar interzice accesul copiilor sub 14 ani la rețelele sociale. Declarația a fost făcută pe 19 octombrie, câteva ore după un incident violent la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița, unde un elev de 13 ani a lovit cu un cuțit o profesoară și un coleg de 12 ani.
Culture picks
Cod galben de vânt și ploi abundente în două județe
Scandal în Parlament: Schimb dur de replici între Emanuel Ungureanu și Alexandru Rogobete
Curtea Penală Internațională, laureată cu Premiul Saharov de Parlamentul European
România boicotează turneul FIFA din Azerbaidjan din cauza RusieiBogdan Ivan și Daniel Suciu au specificat că proiectul de lege vizează eliminarea totală a accesului pentru minorii sub 14 ani, fără nicio excepție. Pentru categoria de vârstă cuprinsă între 14 și 18 ani, accesul ar fi condiționat de acordul părinților și supravegherea acestora, prin mecanisme obligatorii de control parental.
O altă componentă esențială a propunerii este interzicerea mesajelor private necerute trimise de adulți către minori.
Deputații subliniază că platformele digitale au obligații specifice: verificarea vârstei utilizatorilor, protecția datelor personale și respectarea regulilor speciale, cu sancțiuni prevăzute pentru încălcări. Bogdan Ivan argumentează că protecția copiilor nu este o sarcină exclusivă a familiilor și școlilor.
Platformele câștigă miliarde din atenția utilizatorilor.
Nu este acceptabil ca responsabilitatea pentru consecințele asupra minorilor să rămână exclusiv în sarcina părinților și a profesorilor, a afirmat el.
Deputatul a mai precizat că inițiativa nu implică cenzură, ci echilibrul dintre libertate și responsabilitate, cu prioritate pentru protecția minorilor în fața intereselelor comerciale ale platformelor.
Urgența adoptării acestor măsuri este susținută de datele organizației Salvați Copiii România, care semnalase încă din martie 2025 scăderea semnificativă a vârstei la care copiii încep să folosească rețelele sociale. Cercetările organizației arată că utilizarea devine semnificativă deja între 5 și 10 ani, iar studiul din 2021 indică o vârstă medie de 8,2 ani pentru prima utilizare.
Datele privind timpul petrecut online sunt alarmante: 48,3% din copii petrec mai mult de șase ore zilnic pe internet, majoritatea acestui timp fiind dedicat rețelelor sociale.
În plus, doi din cinci copii declară că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare în mediul digital.
Riscurile nu se limitează la hărțuirea online. Expunerea constantă la imagini idealizate, comparațiile sociale, presiunea de a primi aprecieri și contactul cu persoane necunoscute pot afecta profund dezvoltarea emoțională a minorilor.
O mărturie publicată de Salvați Copiii descrie impactul umilințelor digitale prin cuvintele unei adolescente de 17 ani: „Nu știe nimeni cât doare”.
România inițiază „Legea majoratului online”!
Îngrijorarea părinților este la cote ridicate. Aproximativ 75% se tem că copiii lor pot fi expuși la conținut nepotrivit, iar 70% se tem de contactul cu persoane necunoscute.
În februarie 2026, organizația a cerut explicit stabilirea vârstei de 13 ani ca prag minim, acces condiționat de acordul părinților pentru cei între 13 și 15 ani și sancțiuni pentru platformele care nu verifică vârsta.
În prezent, România nu dispune de o interdicție generală de acces, deși există reglementări privind protecția datelor personale și obligațiile platformelor. Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) stabilește condiții speciale pentru consimțământul copiilor în serviciile online.
Pragul european de referință este 16 ani, dar statele membre pot coborî acest prag până la 13 ani.
În România, a fost inițiată și „Legea majoratului online”, care condiționează accesul minorilor sub 16 ani la anumite servicii digitale de acordul parental verificabil. Propunerea actuală a deputaților PSD merge mai departe, impunând interdicție fără excepții sub 14 ani și control parental pentru 14-18 ani.
Dezbaterea este parte dintr-o tendință europeană. Comisia Europeană a lansat în septembrie 2026 inițiativa EU KIDS ACT, care propune restricții diferențiate pe vârstă, limitând accesul la 13 ani și impunând supraveghere pentru 13-15 ani.
Extern, Australia a introdus în decembrie 2025 restricții pentru conturile de social media ale copiilor sub 16 ani, obligând platformele să ia măsuri rezonabile pentru respectarea limitei.
Provocarea principală rămâne aplicarea practică a legii. Verificarea vârstei reale este complexă; simpla introducere a datei de naștere nu garantează acuratețea informației. De asemenea, delimitarea platformelor vizate este neclară: vor fi interzise doar TikTok, Instagram și Facebook, sau și serviciile de mesagerie, platformele video și comunitățile din jocurile online?
Fără definiții clare, legea devine dificil de aplicat și ușor de ocolit. Există și riscul ca minorii să migreze spre servicii mai puțin cunoscute, unde măsurile de siguranță sunt mai slabe.
În legătură cu incidentul din Bistrița, deși acesta a stârnit dezbateri despre influența mediului online, în absența unor dovezi clare privind rolul rețelelor sociale în producerea atacului, nu ar fi corect să se prezinte incidentul ca o consecință directă a utilizării platformelor. Violența școlară are cauze multiple, iar prevenirea ei necesită mai mult decât simpla limitare a accesului la internet.
Cu toate acestea, datele Salvați Copiii confirmă că expunerea timpurie la rețelele sociale și riscurile asociate constituie probleme reale, care nu pot fi mai departe ignorate.
