România, la un pas de retrogradare: Ce reforme ne mai salvează?!
România nu a scăpat de sabia lui Damocles a retrogradării la categoria de investiții nerecomandate, chiar dacă Fitch a menținut ratingul suveran la BBB-, ultimul nivel din categoria de grad de investiții. Avertismentul vine de la Ionuț Dumitru, consilierul de onoare al prim-ministrului interimar Ilie Bolojan, care subliniază că riscul rămâne ridicat. Orice abatere de la ținta de reducere a deficitului ar putea avea consecințe grave.
Culture picks
Retrogradarea: România riscă retrogradarea economică, avertizează consilierul premierului
România susține Statele Unite după vizita la Washington
Gigafactories: România ratează startul în cursa AI: Exclusă din programul european de miliarde
Stația de apă Cerbureni, modernizată înainte de termenIonuț Dumitru a explicat că Fitch intenționase inițial să reducă ratingul României, dar autoritățile au contestat evaluarea, prezentând argumente solide în favoarea stabilității economice.
Cu toate acestea, deficitul rămâne o problemă majoră, iar datoria publică este pe o pantă ascendentă. Deși se fac eforturi pentru reducerea deficitului, acestea sunt considerate insuficiente pentru a stopa creșterea datoriei publice. Agenția estimează că datoria publică ar putea urca de la 59,3% din PIB la sfârșitul anului 2025 la 64,24% din PIB în 2028.
Una dintre vulnerabilitățile evidențiate de evaluarea Fitch este noua lege a salarizării.
Disciplina fiscală, cheia stabilității sau o iluzie periculoasă?!
Potrivit lui Ionuț Dumitru, acest proiect implică un efort bugetar suplimentar de aproximativ 12 miliarde de lei anual și o creștere de 6-7% a cheltuielilor salariale din sectorul public în anul următor.
Discuțiile politice aprinse, protestele și presiunile constante pentru creșteri salariale suplimentare ar fi putut influența, în opinia economistului, decizia Fitch. Agențiile de rating nu urmăresc doar tendințele economice actuale, ci și capacitatea politică a unui stat de a-și respecta angajamentele. Următoarea perioadă va fi crucială pentru guvern, care va trebui să ia decizii importante privind proiectul de lege a salarizării, având în vedere aceste avertismente.
Această situație subliniază necesitatea stringentă a unei discipline fiscale riguroase și a unor decizii economice prudente. Ignorarea acestor semnale de alarmă ar putea atrage costuri de finanțare mai mari pentru stat, afectând direct investițiile și, implicit, bunăstarea cetățenilor. Stabilitatea macroeconomică depinde crucial de implementarea consecventă a reformelor structurale.
