Scădere drastică în sondaje pentru partidele de la guvernare după criza politică

Cine câștigă teren în timp ce partidele de la putere pierd susținere?

Preferințele electorale ale cetățenilor români au început să reflecte impactul vizibil al crizei politice actuale, conform datelor furnizate de cel mai recent studiu realizat de Institutul de Cercetare Socială, Economică și de Presă (CURS). Această mișcare a sentimentului public se manifestă printr-o erodare a suportului acordat formatiunilor politice care dețin puterea executivă, în timp ce forțele de opoziție sau cele independente își consolidează poziția.

Rezultatele relevă o schimbare de profil în arhitectura politică, unde partidele aflate la guvernare înregistrează un recul, în contrast cu stagnarea sau avansul altor actori de pe scena națională.

Analiza comparativă a indicatorilor din ultimele două luni, august și septembrie 2026, scoate în evidență o tendință descendentă specifică alianței de guvernare. Partidul Național Liberal (PNL) a înregistrat o scădere a ratelor de intenție de vot, coborând de la 20% la 18%. Aceeași dinamică negativă afectează și Uniunea Salvați România (USR), care a pierdut două puncte procentuale, ajungând la un scor de 8%, în scădere față de valoarea de 10% consemnată anterior.

Deși aceste variații sunt notabile, specialiștii subliniază că ele se încadrează în limita incertitudinii metodologice, cunoscută sub numele de marjă de eroare, stabilită la ±3%.

Prin urmare, autorii cercetării interpretează această evoluție ca pe o stare de relativă stabilitate a echilibrului politic, mai degrabă decât ca pe o transformare radicală a opțiunilor electorale ale maselor.

În paralel cu retragerea partidelor libere și social-liberale, alte formațiuni își mențin sau îmbunătățesc poziția. Alianța Unioniștilor din România (AUR) se menține ferm pe primul loc în ierarhia intențiilor de vot, păstrând nealterat scorul de 34%. Partidul Social Democrat (PSD) a beneficiat de un mic avans, urcând de la 24% la 25%, ceea ce îi permite să se apropie de liderul sondajului.

Diferența dintre AUR și PSD este de 9 puncte procentuale, o distanță care, deși existentă, nu este suficient de mare pentru a oferi certitudini absolute în contextul actual.

Metodologia studiului a fost aplicată în perioada cuprinsă între 16 și 22 septembrie 2026. Cercetarea a inclus un eșantion de 1.100 de persoane adulte, cu vârsta de minimum 18 ani, considerate reprezentative pentru populația generală a României. Colectarea datelor s-a efectuat prin interviuri directe, desfășurate la domiciliul respondentilor, asigurând astfel un nivel de încredere statistică de 95%.

Proiecția rezultatelor pentru un eventual scrutin parlamentar imediat ar arăta o distribuție a voturilor în care AUR ar acumula 34% din total, urmat de PSD cu 25% și PNL cu 18%. USR ar obține 8%, iar Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) ar strânge 5%. Primele trei formațiuni politice, luate împreună, absoarcă peste 75% din totalitatea opțiunilor de vot exprimate, indicând o concentrare a suportului electoral.

Se apropie oare alegerile parlamentare anticipate?

În categoria formațiunilor cu prezență mai redusă, partidul SOS România ar înregistra 3%, în timp ce Partidul Naționalist Reformarea României, condus de Piedone, precum și Acțiunea Conservatoare și SENS, ar fi creditate fiecare cu câte 2%.

Restul opțiunilor izolate însumează 1%.

Comparativ cu luna anterioară, UDMR și formațiunea lui Piedone și-au păstrat cotele constante, în vreme ce SOS România a crescut de la 2% la 3%, iar Acțiunea Conservatoare a urcat de la 1% la 2%.

Un aspect central al dezbaterii publice vizează posibila organizare a alegerilor parlamentare anticipate, un scenariu care captează tot mai mult spațiu în discuțiile politice. Sondajul dezvăluie o divizare a societății în două tabere aproape egale. Pe de o parte, 36% dintre români susțin ferm că criza actuală poate fi soluționată doar prin convocarea alegerilor anticipate, iar încă 11% sunt de acord cu această variantă.

Totalul celor favorabili atinge astfel 47%. Pe de altă parte, 26% sunt mai degrabă împotriva acestei măsuri, iar 21% o resping categoric, formând un bloc de 47% de respingere. Doar 6% dintre participanți nu au exprimat o poziție clară.

Această simetrie numerică subliniază o polarizare accentuată a opiniei publice, în care niciuna dintre cele două perspective nu reușește să obțină o majoritate clară.

Percepția asupra cursului țării rămâne predominant negativă. Un număr semnificativ de 79% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită.

Doar 15% apreciază pozitiv evoluția statului, iar 6% nu au oferit un Raportul dintre evaluările negative și cele pozitive este de peste cinci la una, indicând o nemulțumire largă a populației față de traiectoria actuală a instituțiilor statului.

Instituția CURS interpretează această cifră ca pe o dovadă a răspândirii largi a unei viziuni critice asupra modului în care este administrată țara.