Cât de mult contează democrația pentru români?
Preferințele Politice ale Românilor: Un Semnal de Alarmă pentru Democrație, Conform INSCOP
Culture picks
Viorel Pașca așteaptă autorizarea locuințelor protejate din Dumbrava
Nicușor Dan, CCR și „războiul” cazanelor: un blocaj energetic românesc
Bolojan, vinovat de pierderea celor 5 miliarde din PNRR?
Reguli noi pentru închirierea apartamentelor în regim hotelier: Ce trebuie să știe proprietariiUn studiu recent realizat de INSCOP, parte a Barometrului Informat punct ro, evidențiază o slăbire îngrijorătoare a încrederii românilor în principiile democratice.
Contextul actual, marcat de turbulențe politice, dificultăți economice și o scădere generală a încrederii publice, contribuie la aceste percepții.
Cu toate acestea, faptul că aproape jumătate dintre români ar fi dispuși să accepte un sistem politic mai puțin democratic în schimbul ordinii și stabilității sugerează o problemă mai profundă decât o simplă nemulțumire pasageră.
Remus Ștefureac, sociolog, subliniază că evoluția acestor indicatori în viitor va fi crucială pentru a distinge între efectele tranzitorii ale crizei actuale și o posibilă deteriorare structurală a atașamentului față de democrație. El avertizează că elitele politice au o responsabilitate majoră în cultivarea acestui atașament, deoarece alternativa ar însemna distrugerea societății libere, a statului de drept și a drepturilor și libertăților fundamentale.
Conform sondajului, majoritatea românilor continuă să valorizeze controlul democratic al puterii, chiar și în detrimentul unui proces decizional mai rapid. Mai exact, 60,6% dintre respondenți consideră că este esențial ca puterea să fie supusă controlului democratic, chiar dacă acest lucru încetinește luarea deciziilor. În contrast, 29,5% preferă decizii rapide, chiar dacă acestea implică o reducere a controlului democratic, iar 9,8% nu și-au exprimat o opinie. Această dinamică arată că, deși principiile democratice își mențin încă o bază importantă de legitimitate, există o tensiune semnificativă.
Această tensiune reflectă o cultură democratică fragilă
Această tensiune reflectă o cultură democratică fragilă, în care o parte considerabilă a societății este dispusă să relativizeze normele democratice atunci când percepe că acestea nu mai garantează ordine, eficiență și stabilitate, sau când persistă neîncrederea în corectitudinea alegerilor.
Datele studiului relevă că 47,2% dintre participanți preferă democrația, chiar dacă aceasta implică conflicte și dezbateri. Pe de altă parte, 46,3% dintre respondenți ar accepta un regim mai puțin democratic în schimbul ordinii și stabilității, în timp ce 6,5% nu au oferit un Un aspect interesant este distribuția acestor preferințe pe categorii sociale.
Tinerii manifestă un sprijin mai puternic pentru democrație.
În schimb, susținătorii partidului AUR, persoanele cu studii primare și locuitorii din mediul rural sunt mai înclinați să prefere un regim mai puțin democratic, dar care promite mai multă ordine și stabilitate.
Cercetarea a fost efectuată în perioada 13-16 iulie 2026, utilizând metoda interviurilor telefonice (CATI). Eșantionul a cuprins 1100 de persoane, selectate aleatoriu, fiind reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste, conform categoriilor socio-demografice relevante (sex, vârstă, ocupație).
Marja de eroare maximă acceptată este de ± 2.95%, cu un grad de încredere de 95%.
