România, partener la Porțile de Fier III?
Virgil Popescu, europarlamentar PNL și fost ministru al energiei, trage un semnal de alarmă în privința proiectului „Porțile de Fier III”. Acesta subliniază că România trebuie să fie un partener activ în dezvoltarea acestui proiect, nu un simplu spectator.
Culture picks
PNL cere sesiune extraordinară pentru PNRR: Miliarde de euro pentru România, în joc.
Datoria externă a României a atins 231 miliarde de euro în mai 2026, un nou record
Turcan lovește în Platforma Conservatoare PNL: „Făcută în biroul lui Grindeanu!
Legea salarizării, un dezastru total: inechități de la A la Z, acuză Sanitas„Hidroelectrica trebuie să participe la acest proiect, dacă utilizează un sistem hidroelectric operat în comun de România și Serbia”, a declarat Popescu, referindu-se la o centrală hidroelectrică pompată cu o capacitate estimată de până la 2.400 MW.
Proiectul „Porțile de Fier III” ar urma să folosească Porțile de Fier I ca rezervor și un bazin strategic situat pe teritoriul Serbiei. „Acesta creează un cadru prin care cele două state vor face schimb de informații și vor analiza implicațiile tehnice, economice, juridice și de mediu ale proiectului”, a explicat Virgil Popescu.
El a subliniat că „Porțile de Fier III” este propus pe teritoriul Serbiei, în zona Golubac, pe malul drept al Dunării, vizavi de județul Caraș-Severin, și nu pe teritoriul României.
România, partener strategic sau doar un spectator la Porțile de Fier III?!
România, la rândul său, dezvoltă proiectul BALA II, un proiect strategic esențial pentru navigația pe Dunăre, protecția mediului și asigurarea fluxului de răcire necesar pentru Centrala Nucleară Cernavodă, inclusiv pentru viitoarele unități 3 și 4. În acest context, fostul ministru al energiei ridică o serie de întrebări legitime:
Cum se corelează „Porțile de Fier III” cu proiectul BALA II? Există un studiu hidrologic comun?
Au fost analizate efectele asupra răcirii întregului sistem al Dunării? Care este impactul asupra proiectelor strategice ale României, inclusiv asupra dezvoltării Dunării și a proiectelor de canalizare din țara noastră?
„Dacă proiectul este construit în Serbia, în zona Golubac, vizavi de județul Caraș-Severin, atunci cred că este legitim să întreb: Ce se va face de fapt în județul Mehedinți? Câte slujbe permanente vor fi?”, a conchis Virgil Popescu, atrăgând atenția asupra necesității unei implicări active a României în toate etapele acestui proiect de anvergură.
