Va respecta România obligațiile impuse de Protocolul de la Kiev?
28 de organizații neguvernamentale (ONG-uri) din România au trimis astăzi o scrisoare către Diana-Anda Buzoianu, ministrul mediului, apei și pădurilor, solicitându-i să inițieze consultări publice transfrontaliere cu privire la complexul minier și metalurgic „Čukaru Peki” și „Malka Golaja,” propuse de compania chineză Zijin Mining în estul Serbiei. Cele 28 de ONG-uri atrag atenția asupra impactului transfrontalier pe care noul complex, de proporții uriașe, l-ar avea asupra României dacă ar fi construit vreodată.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEProiectul este aproape de confluenţa Timok-Danube, unde graniţele Serbiei, Bulgariei şi României se întâlnesc, la câţiva kilometri de comuna Română Gruia - aproape exact la graniţa dintre judeţele Mehedinţi şi Dolj, prima expusă, urmată în aval de Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomita, Constanţa şi Tulcea (inclusiv Delta Dunării).
ONG-urile invocă Convenția Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, în special Protocolul din 2003 privind evaluarea strategică de mediu (Protocolul Kiev).
Acesta din urmă extinde logica consultării transfrontaliere de la proiecte individuale la planuri și programe.
Articolul 10 din Protocolul de la Kiev obligă partea de origine, în cazul în care punerea în aplicare a unui plan sau a unui program ar putea avea efecte transfrontaliere semnificative asupra mediului, să notifice partea potențial afectată cât mai curând posibil și să îi ofere posibilitatea unor consultări, inclusiv să pună planul și raportul de mediu la dispoziția publicului în propria sa limbă și să prezinte observații prin intermediul autorităților părții afectate. Atât România, cât și Serbia sunt părți la Convenția Espoo.
Citiţi şi: Ministerul Mediului cere explicaţii şi măsuri din partea conducerii Romsilva, după ce a condus peste 370 de proceduri negociate fără publicare în 2025 / (c) AdOcean 2003- 2026, EthicalAds ro. presshub. ro. desktop articole. in articol articol > /!
Va afecta mina Čukaru Peki mediul înconjurător din România?
funcţia t () {return 2! = ao State? set Timeout (funcţia () {t)}, 5): gol ado. sclav (doceanroerpjietps {my Master: GYGQ4Q4G6 Yrza.
Acesta a colectat semnături de 2.000 de locuitori Zaječar împotriva proiectului în aproximativ 3 ore și aproximativ 300 de obiecții scrise.
Planul acoperă o zonă industrială de 126 km2 pe teritoriul municipalităților Bor și Zaječar din Serbia.
Acesta prevede dezvoltarea minei subterane Čukaru Peki, o nouă suprafaţă combinată şi o mină subterană de cupru şi aur la Malka Golaja, cu o suprafaţă estimată de peste 1.000 de hectare, o instalaţie de depozitare a plutei de aproximativ 1900 de hectare în valea râului Kriveljska şi un nou complex metalurgic care urmează să fie construit în afara nucleului urban Bor, destinat prelucrării concentratului din Čukaru Peki, Malka Golaja şi operaţiunile existente ale Serbiei Zijin Copper, împreună cu instalaţiile conexe de tratare a acidului sulfuric şi gazelor. Planul include, de asemenea, construirea unui topitor cu o capacitate estimată de până la 400.000 de tone pe an.
Planul este finanţat de Serbia Zijin Mining d. o. o. o filială a grupului chinez Zijin Mining - al doilea cel mai mare producător de cupru din Europa - care îşi propune să-şi extindă capacitatea de producţie la 850.000 tone pe an, dintre care majoritatea sunt exportate către China. Conform scrisorii, planul va afecta sistemul hidrografic al zonei.
Se preconizează că mai mult de 800 l/s vor fi luate de pe râul Crni Timok - aproximativ jumătate din fluxul de vară al râului - în timp ce râul Kriveljska este desemnat ca sit pentru instalația de depozitare sterilă a plutei de aproximativ 1900 hectare.
