Ambulanța neagră: mitul care îngrozește, de la propagandă la TikTok

Atac asupra unei ambulanțe

De-a lungul timpului, mitul „ambulanței negre” a fost alimentat de senzaționalism, prejudecăți, propagandă politică și, mai nou, de TikTok. O legendă urbană care captivează și îngrozește deopotrivă, ea continuă să provoace incidente regretabile.

Culture picks

Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCRAUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euroCiucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențeleBolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UE

Luni, șapte persoane cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani au fost arestate pentru că au atacat o ambulanță în Reca-Capour, județul Cluj. Agresorii au crezut, în mod eronat, că echipajul medical transmisese presei informații despre un accident rutier petrecut în apropiere.

Acest incident subliniază pericolul dezinformării și al credințelor nefondate.

Cine răpește copii?

În iunie 1941, ziarul „Dimineața” scria despre presupuse răpiri de copii în suburbiile Bucureștiului. Publicația relata cazul unei femei care susținea că și-a găsit nepoata într-un astfel de „lagăr” și că i s-au cerut bani pentru a o recupera.

Ulterior, poveștile despre copii dispăruți au căpătat și dimensiuni etnice sau politice, fiind folosite pentru a alimenta stereotipuri periculoase.

Tot în 1941, publicația religioasă „Oastea Domnului”, cu un caracter senzaționalist și ieftin, a încercat să manipuleze opinia publică.

Propaganda și stereotipurile etnice

Deși a susținut că verificările nu au confirmat existența unei serii de răpiri, aceeași publicație, propagată de extrema dreaptă, a speculat stereotipul conform căruia romii ar fi ucis copii prin spânzurare.

Aceste acuzații nefondate au avut un impact devastator, contribuind la crearea unor stereotipuri și prejudecăți puternice împotriva anumitor grupuri etnice. Ele au fost folosite pentru a submina încrederea în instituțiile publice și pentru a genera o atmosferă de frică și nesiguranță. Mai mult, aceste calomnii au condus la violențe și atacuri împotriva comunităților vizate, exacerbând discriminarea și violența.

Este, așadar, vital să verificăm cu atenție informațiile și să combatem propaganda și dezinformarea, pentru a preveni astfel de incidente și pentru a construi o societate mai incluzivă și mai sigură.