Arbitrajul internațional și suveranitatea maritimă
Pretențiile extinse ale Chinei în Marea Chinei de Sud nu au niciun temei juridic, au declarat duminică 14 țări, printre care SUA, România și Japonia, într-o declarație comună. Anunțul vine la zece ani de la o hotărâre istorică a unui tribunal internațional pe această temă, relatează Reuters.
Culture picks
Drumul dintre Padiș și Ic Ponor va fi modernizat până în 2026
Trenul metropolitan Timișoara, aprobat de Minister; urmează parteneriatul cu CFR
Arhitecta-șefă din Baia Mare, judecată pentru corupție
Curtea de Apel a anulat Comitetul pentru Justiție al primarului BolojanÎn 2016, Filipinele au câștigat un proces la Curtea Permanentă de Arbitraj, care a stabilit că pretențiile de suveranitate ale Chinei în Marea Chinei de Sud nu au nicio bază în dreptul internațional. Beijingul, însă, respinge continuu această decizie.
„Reafirmăm că hotărârea pronunțată acum zece ani de Tribunalul de Arbitraj reprezintă o etapă importantă și este definitivă, obligatorie din punct de vedere juridic și irevocabilă între China și Filipine”, se arată în declarația comună a celor 14 state.
Filipinele și China s-au confruntat în ultimii ani într-o serie de incidente maritime.
Manila acuză Beijingul de „manevre periculoase” în zona sa economică exclusivă, inclusiv folosirea tunurilor cu apă pentru a bloca misiunile de reaprovizionare către insulele controlate de Filipine.
Pe lângă Japonia, Filipine și Statele Unite, printre semnatarii declarației comune se numără Australia, Marea Britanie, Canada, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Noua Zeelandă, România și Slovenia.
Suveranitatea maritimă: o dispută fără sfârșit în Marea Chinei de Sud?!
Decizia din 2016 a vizat direct așa-numita „linie din nouă puncte”, prin care Beijingul revendică aproape întreaga suprafață a Mării Chinei de Sud. Această pretenție ignoră flagrant drepturile suverane ale statelor riverane, așa cum sunt ele stipulate în Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS). Refuzul Chinei de a recunoaște autoritatea tribunalului de la Haga subminează ordinea internațională bazată pe reguli, transformând o zonă vitală pentru comerțul global într-un punct fierbinte de tensiune geopolitică.
Această atitudine sfidătoare forțează statele din regiune să își recalibreze strategiile de securitate, căutând alianțe mai strânse cu puterile occidentale pentru a contracara expansiunea militară chineză.
Escaladarea incidentelor în proximitatea recifelor disputate, cum ar fi Second Thomas Shoal, demonstrează o politică de forță menită să epuizeze resursele logistice ale Manilei. Prin tacticile de „zonă gri”, Beijingul evită un conflict deschis, dar menține o presiune constantă asupra navelor filipineze, încălcând libertatea de navigație garantată prin tratate internaționale.
Comunitatea globală, prin vocea celor 14 semnatari, subliniază că stabilitatea în Indo-Pacific depinde de respectarea strictă a legilor maritime.
Lipsa unor consecințe diplomatice directe pentru Beijing menține, însă, un climat de incertitudine, punând la încercare capacitatea instituțiilor internaționale de a impune respectarea propriilor sentințe în fața unei puteri economice și militare dominante.
