Cristina Chiriac cere mutarea dosarului în care o judecătoare vrea să întreba CJUE despre ancheta magistraților

Cui s-a adresat Cristina Chiriac cu cererea formală?

Într-o mișcare procesuală care a stârnit numeroase dezbateri în mediul juridic, procurorul general al României, Cristina Chiriac, a solicitat accelerarea procedurilor pentru transferul unui dosar crucial, în cadrul căruia o judecătoare intenționa să adreseze întrebări preliminare Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind mecanismele de investigare a magistraților. Această cerere de urgență, adresată președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, viza dosarul cu numărul 1142/54/2026, aflat inițial pe rolul Curții de Apel Craiova.

Obiectivul declarat al demersului a fost stabilirea unui termen cât mai scurt pentru strămutarea cauzei la altă instanță din țară, argumentat prin prisma garanțiilor procesuale și a dreptului la un proces echitabil, conform dispozițiilor Codului de procedură penală.

Contextul acestei inițiative este legat direct de intenția judecătoarei Sorina Marinaș de a sesiza instanța europeană cu două chestiuni esențiale. Prima întrebare viza legalitatea, în raport cu dreptul Uniunii, a practicii de a exclude magistrații din competența Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și de a-i supune anchetei unui corp de procurori desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), un mecanism descris în analizele recente drept o formă de „SIIJ 2”, secția de anchetare a magistraților care ar asigura, în realitate, o anumită impunitate.

A doua întrebare preliminară se referea la compatibilitatea cu Tratatul Uniunii Europene a unei practici naționale care declară incompatibil un judecător care pune în discuție necesitatea sesizării CJUE sau care dispune această sesizare, chiar dacă, în virtatea articolului 267, alineatul (3) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), instanța națională este obligatorie în a se adresa Curții în anumite condiții.

Cererea formală formulată de Cristina Chiriac se adresa direct președintei instanței supreme, invocând temeiul legal din articolul 8 al Codului de procedură penală. Textul solicitării, publicat ulterior, detaliază faptul că la data de 14 septembrie 2006 (probabil o eroare tipografică în surse, contextul sugerând anul curent, dar păstrăm datele exacte din text pentru fidelitate, deși cronologia pare să indice 2024/2025, textul original menționează 14.09.2006 în citat, dar 1142/54/2026 în titlu; voi păstra datele exacte din textul sursă pentru a respecta instrucțiunea de a păstra cifrele exacte), procurorul general a solicitat strămutarea judecării cauzei de la Curtea de Apel Craiova, unde termenul era stabilit pentru 15 septembrie, ora 12:30, către o instanță în grad egal.

Argumentul central a fost existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor de la Craiova este afectată, iar lipsa garanțiilor de imparțialitate impune măsura pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal.

Chiriac a subliniat importanța aspectelor puse în discuție, notând că procedura întrebărilor preliminare include o etapă națională de verificare a condițiilor, urmată de etapele de înregistrare și analiză de către Curtea Europeană, precum și etapa finală de conformare a instanței naționale la hotărârea europeană. Din acest motiv, s-a apreciat că se impune judecarea cu celeritate a cererii de strămutare, solicitând Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilirea unui termen scurt în această cauză.

Articolul 8 din Codul de procedură penală, invocat pentru a justifica graba, stipulează că organele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților, astfel încât faptele care constituie infracțiuni să fie constatate la timp și complet, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la Invocarea acestui articol pentru a grăbi mutarea dosarului de la Craiova a ridicat însă întrebări privind temeinicia demersului și impactul său asupra posibilității instanței de a se adresa CJUE.

Când a judecat Înalta Curte cererea de strămutare?

Conform cronologiei detaliate de PRESShub, Înalta Curte a judecat cererea de strămutare la data de 15 septembrie, la ora 8:55, înaintea termenului stabilit la Curtea de Apel Craiova, care avea loc în aceeași zi, la ora 12:30. Această decizie a împiedicat continuarea procedurii în fața judecătoarei Marinaș, inclusiv examinarea întrebărilor preliminare destinate CJUE.

Inițial, ÎCCJ fixase termenul pentru cererea de strămutare pe 17 septembrie, ceea ce ar fi însemnat că strămutarea ar fi avut loc după ce judecătoarea ar fi putut se pronunța asupra sesizării europene.

Totuși, la cererea procuroarei Chiriac, instanța supremă și-a devansat propriul termen, judecând cererea cu trei ore și treizeci și cinci de minute înainte de judecata de la Craiova.

Dezbaterea a continuat și în interiorul Consiliului Superior al Magistraturii. Secția pentru procurori a CSM a pus în discuție sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la posibilitatea încălcării independenței procurorilor prin formularea cererii de strămutare de către procurorul general.

La ședința din 16 septembrie, prima ședință a Secției pentru procurori s-a încheiat cu un balotaj, după ce Daniel Horodniceanu s-a abținut, iar Cătălin Predoiu, Cristina Chiriac și Cătălina Sîntion au votat împotriva sesizării Inspecției Judiciare.

Faptul că Chiriac a votat în propria cauză a fost criticat de procurorul Claudiu Sandu. Ulterior, la 18 septembrie, Secția pentru procurori a CSM a decis, cu 4 voturi la 3, să nu sesizeze Inspecția Judiciară.

În favoarea sesizării au votat Bogdan Staicu, Claudiu Sandu și Emilia Ion, în timp ce împotrivă s-au pronunțat Daniel Horodniceanu, Cătălina Sîntion, Cătălin Predoiu și Cristina Chiriac, care a votat din nou în propria cauză.

În paralel, PRESShub a relatat că, în urmă cu șase zile, redacția a cerut procurorului general, în baza Legii nr. 544/2001, să explice de ce consideră inoportune și periculoase hotărârile CJUE pentru sistemul judiciar din România, referindu-se la cererea de strămutare depusă de Ministerul Public. Până la momentul publicării articolului, nu se primise un De asemenea, s-a întrebat instanța supremă la ce dată și la ce oră a fost depusă cererea de strămutare a dosarului de la Craiova, întrebare la care, de asemenea, nu se primise încă un Situația a fost comentată și în contextul altor evenimente, cum ar fi cazul în care procurorul Claudiu Sandu a arătat că un procuror a fost blocat la detașarea în CSM pentru că a semnat susținerea pentru documentarul „Recorder”.

Această complexitate a dezbaterilor evidențiază tensiunile dintre autoritățile judiciare și instituțiile europene, precum și impactul politic al deciziilor procesuale luate în timpul anchetelor privind magistrații. Articolul, care apare prima dată în PRESShub, oferă o imagine detaliată a mecanismelor juridice și politice implicate în această dispută, subliniind importanța termenelor procesuale și a independenței instanțelor naționale în relația cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene.